Transcript
Use with ChatGPT / Claude Auto-scroll A
Se prezintă tema panelului despre inteligența artificială și integritatea electorală, cu accent pe alegeri libere și corecte și pe provocările generale ale intervențiilor tehnologice. Sunt introduși participanții și cadrul dezbaterii.
Este finalul zilei și întotdeauna la final de zi suntem puțin obosiți.În același timp pentru ziua de azi după foarte multe dezbateri, iar panelul de astăzi din încheiere propune un subiect care este pe agendă, un subiect care este în același timp discutam și cu și cu alți panelisti ușor sensibilcu privire la inteligența artificială și integritatea electorală.Acum, în general vorbim despre alegeri libere și corecte ca fiind un numitor a tot ceea ce înseamnă democrație reprezentativă.Și când ne referim la asta, în general avem în minte o dimensiune a integrității electorale procedurale, cum se organizează alegerile, cum se numără voturile, ce candidați pot să îi învingă sau să nu se prezinte dreptul de a alege,în general, dar există și o dimensiune mai largă care vizează integritatea competiției politice și cred că nu este întâmplător că de fiecare dată când democrațiile sunt în pericol, cel mai adesea revine această discuție cu privire la standarde și
cu privire la ceea ce înseamnă alegeri libere și și corecte.La debutul sufragiului universal, după 45, în tranziții și mai nou pe fondul dezbaterilor generale cu privire la interferența străină.Formele sunt diferite, în mod evident, ele se schimbă la nivelul timpului, nu mai suntem ca în cazul extinderii sufragiului să discutăm despre candidați guvernamentali puși pe buletine de culoare diferită.În același timp există o amplificare și există o îngrijorare care este dată de dezvoltarea tehnologică și de faptul că avem astăzi mijloacele tehnologice nu doar în generarea de mesaje, ci și în distribuirea acestora, în personalizarea acestora, în utilizareaacestora pentru manipularea publicului larg.Și am văzut în ultima vreme foarte multe soluții, foarte multe rapoarte, foarte multe instrumente care trebuie corelate, dar în ultimă instanță nu există un acord ultim cu privire la care sunt standardele acceptabile ale intervenției, care sunt pragurile cuprivire la inter- intervenția legitimă și mai ales cu privire la eficacitatea acestor mijloace.
Așadar, avem astăzi un panel foarte divers și extins, având experți veniți din din grupuri diferite de de de instituții care au acceptat această invitație la la la dezbatere și le sunt foarte foarte recunoscătoare că sunt astăzi alături denoi și îl salutăm pe domnul vicepreședinte al Comisiei de la Veneția, domnul Erik Holmoevik, ăă care este de altfel și profesor la Universitatea din Bergen, domnul Claudiu Tufiș, care este conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a UniversitățiiBucurești, domnul Septimius Pârvu, care este expert în bună guvernanță și alegeri la Expert Forum, domnul Cosmin Gabriel Pop, care este vicepreședintele ăă Autorității Electorale Permanente, domnul Ovidiu Oproaica, care este director la Directoratul General pentru Informație și Tehnologie ăădin cadrul aceleiași autorități și domnul Călin Zvancea Cazan, care este director general pentru Directoratul Servicii Digitale la ANCOM.Ăă Acestea fiind spuse, o să rog panelistii să ne adreseze câteva cuvinte în debutul acestei acestei dezbateri, după care sper că vom avea niște schimburi atât între paneliști, cât și între paneliști și public.
Primul vorbitor explică raportul Comisiei de la Veneția despre anularea rezultatelor electorale și regulile privind tehnologiile digitale în alegeri. Sunt discutate transparența, egalitatea de șanse, publicitatea online și standardul de probă pentru anularea alegerilor.
Ăm, domnul Homovic, vă rog.
Thank you very much and thank you for the invitation.It's lovely to be here in in Bucharest.Ăm I've spoken about electoral integrity with regards to new digital technologies in different countries and venues.Yet speaking about these issues here in Bucharest feels particularly relevant, I must say.Ă the cancellation of the first round of the Romanian presidential election in 2024 served as a wake-up call for the potential impact of online campaigning and information disorders.And this, as you may know, this cancellation led to the president of the Parliamentary Assembly of the Council of Europe to request from the Venice Commission an urgent report on the cancellation of election results by Constitutional Courts askingthe Commission to draw on the Romanian case but not to assess it.And I was one of the rapporteurs of this report.So, I will in my presentation I will reiterate some of the key findings of the report.
But before before I get to the report, I will emphasize the fundamental importance of regulating the use of digital technologies in elections in so far as they have the potential to be abused or to infringe on the principlesfor free elections.Now, coincidentally, the day after the Romanian Constitutional Court cancelled the first round of the presidential elections the Venice Commission adopted its interpretive declaration to the Code of Good Practice of Electoral Matters
Comisia a adoptat declarația interpretativă la Codul de bune practici în materie electorală privind tehnologiile digitale și inteligența artificială.Deci, acesta este standardul nostru electoral principal.Și în aceste orientări, evidențiem libertatea alegătorilor de a se informa corect înainte de a lua o decizie electorală, care poate fi distorsionată de tulburările de informații online.Și orientările subliniază în continuare principiul egalității de șanse se aplică și utilizării tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale în campania electorală.
Și orientările subliniază că trebuie să existe transparență în ceea ce privește publicitatea și finanțarea online.Și ele stabilesc o obligație pozitivă pentru stat de a reglementa peisajul informațional în timpul campaniei electorale, astfel încât alegătorii să fie informați corect și egalitatea de șanse să fie asigurată.
După cum mulți dintre dumneavoastră știți, în 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazul Bradshaw a confirmat obligația de a reglementa alegerile și că aceasta include măsuri de combatere a diferitelor tulburări de informații care pot fi amplificate detehnologiile digitale.Și acum vedem activități de reglementare a publicității politice online și a campaniilor terților, atât la nivel european, cât și la nivel național, inclusiv în țara mea, Norvegia.Și de ce subliniez importanța reglementării utilizării tehnologiilor digitale în alegeri?Este pentru că reglementarea utilizării for voters, to identify irregularities and to prevent information disorders having an impact on the election result.As you know, cancelling an election due to irregularities is a very serious decision, which, even if correct, can undermine public trust in the electoral process.But having said that, there are times when the election result is not a legitimate expression of the will of the people.
There must be rules to ensure equal opportunities and a level playing field for candidates and rules to guarantee an environment where voters are free and able to form an opinion.And when violations of electoral law are so serious that they thwart the free expression of the people, the legitimacy of the election result is undermined and should be annulled.The Venice Commission addressed the question of how and when the election result should be annulled in its 2025 report.And while the report addresses both procedural issues and substantial issues, I will limit myself to some of the substantial issues and that are particularly relevant for information disorders due to digital technologies.And I would say that the greatest challenge concerns evidence.Now, the general requirement, according to international standards, is that elections may only be cancelled when the irregularities, alone or taken together, may have influenced the election result.
Now, this standard of proof allows for some uncertainty, but the threshold is still high.Canceling an election should only be possible if the irregularities raise genuine and objective doubts as to the veracity of the election result.Now, a general challenge with the standard of proof, which is amplified in relation to external or third-party interference in elections, is proving that the violation of electoral law has influenced the election result.Now, proving consequences for the election result can be particularly challenging for violation of rules concerning the electoral campaign, such as finance and transparency requirements.Now, as for foreign interference in elections, the Venice Commission accepts that a court deciding the validity of the election result may need to take into account national security interests and the preservation of state sovereignty.But the challenge is how to prove that foreign interference has led to irregularities and that these irregularities may have influenced the election result.
Now, having said that, given the great public interest in and enormous consequences of a decision to annul the election result, it is extremely important that the court is transparent in its methodology and reasoning in relation to the evidenceof irregularities and their impact on the election result.And I cannot stress this enough.
Now, keeping in mind the standard of proof, uh foreign interference and disinformation campaigns, digital technologies, and campaigning online on social media raise additional challenges.And from a legal point of view, it is important to distinguish between two issues.One issue concerns the allegation of disinformation by a candidate's campaign message on social media or other digital technologies.Such messaging consists generally of value statements that fall under the freedom of expression and will generally not constitute a violation of electoral law.Now, the main concern in this respect is equal access to online media for candidates.And the Venice Commission has recommended that national legislation be revised to ensure a fair and equitable access to online media for all candidates.Now, another issue raised by election campaigns online and on social media concerns campaign financing and transparency.Even if the technologies are new, their use in election campaigns should still be subject to the general rules on campaign finance and transparency.
And in case of online campaigning, the judge deciding the case must determine whether third-party support has led to a violation of campaign finance rules and whether the the violation is so serious that it may have affected the electionresult.And I think here we should not undermine the practical difficulties for a court in attributing to the candidate online content generated by users of social media platform.And in this interpretive declaration I mentioned earlier, the Venice Commission has recommended that states regulate this issue, for example, by identifying online political advertising, introducing online spending limits or even by banning paid online paid paid political advertising, oran other
Thank you very much.
Se argumentează că AI nu fură neapărat voturi, dar complică demonstrarea a ceea ce s-a întâmplat în campanie și la numărarea voturilor. Sunt prezentate studii despre efectele limitate ale chatbot-urilor și dificultatea de a stabili cauzalitatea juridică.
Thank you.
Thank you.
O să o să schimb limba română.Sorry for that, you'll have to listen to the translation.Given that there is a lot of people speaking Romanian in the room.So I said Ok.E e dificil să schimb în română.Pornesc de la o idee pe care o discut întotdeauna cu studenții ori de câte ori vine vorba despre rolul alegerilor în în democrații.Iar ideea este este foarte simplă.Pentru ca alegerile să funcționeze ca un instrument esențial într-un regim democratic, nu e deloc important cine câștigă alegerile.
Ceea ce
într-un regim democratic, nu e deloc important cine câștigă alegerile, ceea ce contează cu adevărat este ca cei care le pierd să accepte rezultatul acestor alegeri.Câteodată tindem să uităm acest acest acest element.Deci e foarte important pentru cei care pierd să considere că jocul a fost corect și să accepte.De aceea știți foarte bine, întotdeauna așteptăm ca principalul contracandidat să accepte rezultatul și de obicei așteptăm după acea acea discuție cu câștigătorul alegerilor.Acum problema cu inteligența artificială este că are potențialul de a pune presiune exact pe acest punct și nu neapărat pentru că ar fura voturi, pentru că e dificil să furi voturi cu ajutorul inteligenței artificiale, ci pentru că facedin ce în ce mai dificil pentru toți cei care sunt implicați în procesul electoral să demonstreze ce s-a întâmplat cu adevărat în timpul campaniei electorale, în timpul alegerilor și în timpul numărării numărării numărării voturilor.
Astfel, începând cu alegerile din 2024, noi trăim în România în acest scenariu, iar modul în care oamenii au reacționat în România, fie ei simpli cetățeni, fie politicieni, partide politice și așa mai departe, modul în care ei au reacționatla această poveste ne arată cât de important este să poți spune și demonstra că ai avut alegeri libere și și corecte.Foarte pe scurt, 2024, știți cu toții, a fost un an mega electoral la nivel la nivel global.Au fost organizate alegeri în peste 60 de țări, acoperind undeva în jur de 2 miliarde de de locuitori.Din Rusia, unde Putin a fost ales ca și cum ar fi fost un congres, nu alegeri libere, a fost reales cu 88%, până în, ca să vă dau un exemplu mai amuzant, Tuvalu, un un microstat care are doar16 parlamentari, toți independenți, problema la alegerile din Tuvalu a fost că din cauza furtunii și a vânturilor puternice, ei fiind arhipelag, jumătate din Parlament nu a putut veni la ședința de de formare a noului Parlament și atunci au
trebuit să amâne alegerea primului prim-ministru.A Știm cu toții, dincolo de aceste exemple și dincolo de de alegerile din 2024, că instrumentele de inteligență artificială generativă, și le voi spune simplu AI sau GenAI, au fost folosite aproape peste tot și știm acest lucru datfiind că există o serie de studii care s-au uitat la efectele campaniilor online și la la folosirea GenAI-ului.Avem Avem această organizație care se cheamă The International Panel for on the on the Information Environment, care grupează sute de cercetători în domeniu, și au descoperit, analizând cele 50 de țări în care în 2024 au avut loc alegerinaționale, că în 80% dintre țări s-a descoperit conținut fals realizat cu ajutorul inteligenței artificiale, iar din ce ce conținut au analizat ei, aproape jumătate nu a putut fi a nu s-a putut identifica pentru aproape jumătate dintre ele cinesunt autorii, restul 25% autorii erau chiar candidați, actori politici naționali, și 20% erau actori externi.
Deci avem o împărțire destul de interesantă a modului în care inteligența artificială e folosită în cadrul alegerilor.Cu toate acestea, avem și studii care ne arată că efectele cele mai temute cu privire la folosirea inteligenței artificiale în alegeri, cele care se leagă de modificarea rezultatului alegerilor, de fapt nu s-au întâmplat.Există studii făcute care au ajuns la concluzia că e mult mai dificil să influențezi cu ajutorul unui material realizat prin intermediul inteligenței artificiale decât prin alte mecanisme care țin de modul în care politicienii respectă regulile și de decelelalte forme de campanie electorală.Concluzia într-un studiu de Simon și alții era foarte foarte simplă și o menționez pentru că mi a plăcut sintagma.Discursul alarmist pe care îl observăm cu privire la inteligența artificială este de fapt doar o parte a ciclului specific de panici cauzate de tehnologie care a caracterizat întreaga istorie a omenirii.
Ori de câte ori apare o nouă tehnologie încercăm să identificăm cum anume cum anume funcționează.Din fericire domnul profesor Halmevik a menționat deja raportul Comisiei de la Veneția, deci îmi permit să discut un pic mai mult de alte teme și să nu menționez acest acest raport în foarte mult detaliu.Voi menționa câteva studii care iarăși demonstrează că inteligența artificială nu are neapărat acest rol negativ pe care ne așteptăm să îl aibă.În decembrie anul trecut 2025 două studii publicate în principalele reviste de știință din lume, unul în Nature și unul în Science, bazate pe studii experimentale au arătat că nu lucrurile nu stau chiar așa cum cum ne temeam.Un prim studiu experimental realizat în Statele Unite, Canada și Polonia, trei tipuri de alegeri prezidențiale în Statele Unite, federale în Canada și prezidențiale dar în context european în Polonia, a arătat că ori de câte ori oamenii discută cu
LLM-uri, cu cu chatbot-uri, o să le spun roboți de tipul ChatGPT, Gemini, Claude și așa mai departe, încercând să obțină informații despre fenomenul electoral, despre candidați și despre alegeri în în general, ei au descoperit că ăă roboții nureușeau să influențeze foarte mult din din decizia de vot a acelora care participau la acest experiment.Nu mai mult decât simpla vizionare a unui a unui clip electoral al unui candidat.Au descoperit însă alte elemente interesante, printre ele ăă, de exemplu, roboții care susțineau sau care propuneau candidații de ăă de dreapta cumva tindeau să facă mai multe afirmații false decât roboții care ăă susțineau candidați de stânga.Asta desigur nu are absolut nimic de a face cu ideologia, ci are pur și simplu de a face cu modul în care acei roboți au fost antrenați, care este informația pe care au primit-o și modul în care folosesc
acea acea informație.Deci acesta a fost un studiu.Un al doilea studiu a fost realizat în Marea Britanie pe 77000 de ăă participanți, 77000 de cetățeni care discutau tot așa cu chatbots, cu roboți AI pe diverse teme politice.Ăă Au discutat, au testat în experimentele lor 700 de teme diferite, încercând să vadă dacă oamenii își schimbă sau nu-și schimbă poziția, valorile, atitudinile în funcție de această interacțiune cu ăă inteligența artificială.Și ce au descoperit a fost că există un potențial de a modifica din partea inteligenței artificiale de a modifica modul în care cetățenii se raportează la informații.Ăă Ce contează cel mai mult este ăă să aduci în argumente fapte și să să încerci să prezinți argumente logice.Acesta e modul în care au reușit să schimbe pozițiile cetățenilor.Acum situațiile pe care le am menționat sunt situații de laborator, experimentale, nu ne putem aștepta total ca în realitate lucrurile se întâmple în acest fel, dar cred că am greșit dacă am face acest lucru.
Iar greșeala pe care am face-o este una foarte simplă.Oamenii deja folosesc, chiar dacă ne dăm seama sau nu, acești roboți, această inteligență artificială, instrumente de inteligență artificială pentru a obține informație.Dacă vă uitați pur și simplu la ce rezultate obțineți la orice căutare Google, veți vedea că primele rezultate sunt de fapt un sumar realizat de inteligența artificială.Alți utilizatori deja au eliminat complet motoarele de căutare și caută direct în agenții Claude sau ChatGPT sau Gemini și obțin direct rezultate interpretate de acești agenți de inteligență artificială.Deci din acest punct de vedere, oamenii deja folosesc aceste aceste modele de inteligență artificială.De ce e o problemă acest lucru?În urmă cu 2 ani, înainte de alegerile din din 2024, menționez acest lucru pentru că Umbra Dădănău este unul dintre organizatorii acestui eveniment, am lucrat alături de o echipă de alți trei colegi la organizarea unui instrument de busolă
electorală.Răspund oamenii utilizatorii unui set de întrebări și găsesc care este cel mai apropiat partid de poziția pe care o au ei.Ei, în cadrul acestui proiect care a fost finanțat de de fundațiile germane din din România, toate pozițiile partidelor au fost verificate și răs verificate de politologi.Am avut inclusiv răspunsuri din partea partidelor politice cu privire la poziția partidelor pe pe diversele teme pe care le am inclus în busola electorală.AI-ul nu ne dă absolut niciun element de transparență, nu ne spune absolut deloc care sunt elementele și cum anume ajunge la informația pe care o livrează utilizatorilor.Și avem din acest punct de vedere un studiu recent realizat în Olanda de autoritatea pentru protecția datelor care arată că roboții, atunci când erau rugați să să recomande un partid politic, se duceau întotdeauna către extreme.Recomandau, în cazul Olandei, fie PVV-ul, partidul de extremă dreaptă, fie recomandau alianța de de de verzi cu cu Partidul Muncii din Olanda.
Partidele de centru pur și simplu lipseau din recomandările acestor agenți AI.La alegerile locale au refăcut acest acest studiu și au descoperit că toate recomandările erau recomandări privind partidele centrale, lipseau complet din recomandări partidele locale care ar fi trebuit să fie cheie pentru alegerile municipale din din Olanda.Și atunci aș reformula această problemă și aș zice că lumea pe care o cunoaște un chatbot și pe care o folosește pentru a ne oferi nouă informații este în mod necesar o lume mai mică decât lumea care existăîn realitate.Iar lumea este și mai mică dacă vorbim despre contextul românesc.Este pur și simplu vorba de informațiile pe care inteligența artificială le are la dispoziție pentru antrenament și, dat fiind că sunt instrumente care au fost dezvoltate în primul rând în în în lumea anglofonă, informațiile care stau la bazăsunt mai degrabă informații de limbă engleză, mai puține informații din din alte limbi.
Și foarte pe scurt, ca să ajung la la tema forumului care este legătura cu statul de drept, 3 minute.Am E e defect profesional, din păcate, vorbesc vorbesc foarte mult.Am Da, deci ca să revin la la tema care care e e centrală pentru pentru forumul de astăzi.Avem recomandările făcute de de Comisia de la Veneția în acel raport, au fost menționate o parte dintre ele de domnul profesor Holmevik.Nu le mai menționez, o să menționez însă una care mi se pare cu adevărat importantă și ați menționat-o deja, este cea care spune că trebuie să demonstrăm că influența a influențat cumva rezultatul alegerilor.A influențat, aș zice eu, în mod semnificativ, că influență există întotdeauna.Acum acest lucru înseamnă că juriștii ne cer nouă, celor care venim din zona științelor sociale, un lucru pe care noi nu îl putem oferi.În științele sociale nu putem demonstra cauzalitate.
O putem estima, putem încerca să să să ne apropiem de ea, dar pe baza metodologiilor pe care le avem la dispoziție, pe baza datelor la care avem acces, acest lucru este imposibil, ceea ce înseamnă, din punctul meu devedere, că este extrem de dificil pentru instituțiile care trebuie să decidă în astfel de cazuri, Curtea Constituțională a României în cazul nostru, dar sunt sunt și altele, este extrem de dificil pentru aceste instituții să decidă pe baza unordovezi clare.Și atunci decizia pe care trebuie să o facă este o decizie care are un grad un anume grad de incertitudine, să spunem.Dacă este crescut sau scăzut, asta rămâne de decis de către de către instituțiile respective.
Vorbitorul avertizează că discursul alarmist și acuzațiile repetate pot eroda încrederea în alegeri și legitimitatea democratică. Sunt prezentate date despre lipsa de încredere în alegeri în România și diferențele între electorat.
Mai aveam câteva paragrafe aici în care încercam să-l laud și colegii de la Expert Forum, încercam să-i apăr și pe colegii de la Autoritatea Electorală Permanentă care de multe ori sunt acuzați fără să fie de vină.O să sar însă peste ele pentru ajunge la la la concluzie.
Bun.
Concluzia este sunt mai multe riscuri legate de modul în care ne raportăm noi la folosirea inteligenței artificiale în în alegeri.Și o să mă refer la două dintre ele care sunt mai puțin discutate în în în zona dreptului, în zona științelor juridice.Primul, pentru politicieni devine din ce în ce mai profitabil să mintă.De ce?Mecanismul este foarte simplu.Pe măsură ce toată lumea știe că este extrem de ușor să falsifici informații, să falsifici poze, înregistrări, pentru politicieni devine a avantajos ca ori de câte ori sunt acuzați de ceva să spună pur și simplu it's e fakenews, it's deep fake.A și există studii care arată că într-adevăr politicienii care sunt subiecți ă ai unor scandaluri importante câștigă mai mult dacă ă spun că este vorba de o minciună decât dacă recunosc și dacă își cer scuze, chiar dacă ăulterior se dovedește că într-adevăr erau erau vinovați de ce cele de care erau acuzați.
A o a doua consecință care este importantă, dacă noi, cei care lucrăm în zona ă alegerilor, care analizăm alegerile, fenomenul electoral, susținem ori de câte ori ă putem că alegerile sunt falsificate, sunt influențate, a rezultatele nu sunt corecte,rezultatul va fi întotdeauna că simplul cetățean care nu are foarte multe informații la dispoziție va ajunge la concluzia că a alegerile nu sunt nu sunt credibile.Și atunci pierdem un element important al legitimității regimului democratic.A și o să vă dau și date ă în care am încredere.Datele și atunci ca să fie punctul final.A în 2025, după alegerile prezidențiale a în iunie, sondaj electoral internațional în 24 de țări din Uniunea Europeană, sondaj academic, nu făcut de case de ă sondare a opiniei publice, rezultatele la întrebarea cât de multă încredere aveți înalegeri sunt următoarele.România ă 50 și % au spus că nu au încredere în alegeri.
Este cel mai mare procent pe care îl avem de lipsă de încredere în alegerile din România de când măsurăm acest lucru.Pentru comparație, media în Uniunea Europeană era de doar 41% care nu au încredere.O singură țară avea mai multă lipsă de încredere în alegeri decât noi, Bulgaria, care era la 64% doar că Bulgaria venea după șapte alegeri în ultimii patru ani și atunci era normal oarecum să existe acest acest rezultat.Și mai am o ultimă cifră care spune totul despre unde suntem în momentul de față.Pentru votanții PNL, USR și PSD, procentul celor care nu au încredere în alegeri variază între 30 și 43%.Pentru votanții AUR, procentul corespunzător este de 86%.Aproape nouă din 10 din votanții AUR și în sondajul nostru era undeva la 30% intenție de vot, deci nu erau câțiva oameni, era o parte importantă din din din eșantion, nouă din 10 nu au încredere în alegeri.
Și asta ne aduce la ideea cu care am început discuția, este important ca oamenii să cei care pierd alegerile să accepte corectitudinea alegerilor.Când nouă din 10 nu cred acest lucru, nu știu dacă mai putem vorbi despre acceptarea rezultatului alegerilor și am văzut acest lucru în ultimii doi ani de zile, în ultimul an și jumătate tot discursul legat de turul doiînapoi.Și mă opresc aici ca să nu mă Mulțumesc, scuze.
Se trece la experiențele din 2024, cu exemple de deepfake-uri și campanii online în mai multe țări. Sunt discutate lipsa reformelor legislative, rolul DSA și al Regulamentului 2024/900, precum și nevoia de transparență și acces la date.
Mulțumesc frumos.O să o să continuăm fără întrerupere ca să Și o să rog pe domnul Pârvu să cuvântul.Ordinea de pe program.
Se aude?În primul rând,
mulțumesc pentru pentru invitație.Am o să încerc să fiu foarte succint și cred că am două trei idei pe care aș vrea să le să le subliniez.Probabil mulți dintre dumneavoastră ați mai auzit de noi în context electoral și unele dintre idei se leagă de de de monitorizările pe care le-am făcut în în ultimii ani.În primul rând n-o să vorbesc strict numai despre inteligența artificială pentru că cred că trebuie să ne uităm la un cumul de de mecanisme pe care le avem acuma la îndemână, pe unele poate nu le aveam în 2024și mă refer la Digital Services Act, mă refer la AI Act care a intrat în vigoare în august și la Regulamentul 900 privind publicitatea politică pentru că deși ele reglementează bucăți diferite, bine, plus legislația românească, dar o sărevin și la la partea asta.Deși ele reglementează bucăți diferite, unele legate de conținut, unele legate de finanțare, AI Act desigur această componentă legată de de inteligență artificială, cred că atunci când vorbim de alegeri ele trebuie luate împreună pentru că ating pe de o
parte teme care țin de riscuri sistemice și de moduri în care procesul electoral poate fi protejat.Dar n-aș vorbi numai de procesul electoral pentru că tindem să vorbim "Ok, ce facem?Vin alegerile, ce facem cu trei luni înainte?"Dar între între alegeri ne cotropesc boții și rețelele inautentice și nu ne ajută cu nimic dacă ne apucăm cu trei luni înainte să să să facem campanie anti-dezinformare sau mai știu eu ce.Am Aș vrea să vorbesc despre pe de o parte despre câteva lecții învățate din 2024 și poate câteva, nu știu, recomandări sau chestiuni pe care cred că ar trebui să le facem în contextul în care avem alegeri dejapeste un an și știm 2028.În primul rând, pentru că s-a vorbit mai devreme de de modul în care se folosește inteligența artificială, n-o să mă refer la aspectul pozitiv, poate fi folosit foarte bine, s- o grămadă de autorități care au început să folosească
pentru diverse componente, nu știu, de la monitorizarea finanțării și așa mai departe.Dar o să mă mă refer mai degrabă la partea negativă și dacă ne uităm în ultimii doi-trei ani, pe lângă exemplele care s-au dat, aș vrea să dau și eu câteva foarte concrete, probabil unele le-ați auzit, în carea fost folosită, mă rog, inteligența artificială, au fost făcute deep fake-uri și așa mai departe pentru a afecta integritatea alegerilor.Câteva exemple, poate vă aduceți aminte din Slovacia, au fost alegeri din 2023 când au apărut înregistrări cu vocea liderului Slovaciei progresiste care practic a concura cu Smer, partidul care a câștigat, în care discuta inclusiv despre scumpirea berii.Și a fost o discuție în acel context dacă chiar au fost modificate sau nu rezultatele, adică dacă au fost mai multe înregistrări care au apărut.Partea proastă este că moratoriul electoral a blocat presa să facă ceva împotriva acestor înregistrări, deci practic nimeni n-a avut voie să zică nimic pentru că ele au apărut foarte aproape de alegeri, ceea ce ridică și o discuție despre
ce înseamnă silence period, dacă în 2026 mai are sens să ai așa ceva.Din experiențele noastre cu ultimele alegeri, nu, nu mai are sens pentru că ziua alegerilor, scuzați-mi expresia, este o junglă, adică nu mai poți să controlezi nimic, practic.Am iarăși am avut alegeri în Irlanda unde au apărut videoclipuri cu candidata la președinție a care erau buletine de știri refăcute.Revin, nu mai zic de Republica Moldova, unde au existat inclusiv videoclipuri false în care candidata la președinție Maia Sandu și-ar fi dat demisia și ar fi îndemnat alegătorii să voteze cu cu Ilan Șor, ceea ce este un picridicol pentru cine înțelege situația.Și așa mai departe.Poate e un caz iarăși interesant în unde a fost folosit Sigur, în aceste în unele din aceste cazuri putem să ne întrebăm cine a făcut videoclipurile, dar de exemplu în cazul Poloniei unul din partidele de opoziție a făcut
înregistrări cu vocea premierului, ceea ce ne arată că nu este folosit doar de actori străini, ci și de de Nu vorbim doar de fim, vorbim și de domestic interference.Ce vreau să zic este că niciuna dintre acestea să nu s-a pus problema anulării alegerilor sau, mă rog, sigur, după alegeri în România știm că s-a discutat dacă și alte țări ar trebui să facă acest lucru.Însă chiar dacă s-a discutat despre modul în care au afectat rezultatele alegerilor, după cum am văzut, nu s-au nu s-au anulat alegerile și asta mă mă duce cu gândul la discuția despre limitele anulării alegerilor.
Cred că, în primul rând, dacă ne uităm la ce s-a întâmplat după 2024, din păcate, nu am avut niciun fel de reformă legislativă.Adică Autoritatea Electorală a început un o serie de proiecte în acest sens.Dar practic acuma trăim cu aceeași legislație care ne-a condus la dezastrul din 2024.Legislația privind finanțarea campaniei nu s-a modificat.Terții, de exemplu, ca în cazul domnului Georgescu, care l-au susținut, n-au fost reglementați, adică nu avem practic mai ales după raportul Comisiei de la Veneția care este excelent.Mulțumim pentru cred că este cred că este o un răspuns sau este o o colecție de recomandări foarte bune.Din păcate, niciuna din acele recomandări nu am văzut să fie discutată în societatea românească.Deci, practic putem să ne trezim în 2028 într-o într-o situație similară.Ahm Bun, ce avem și o să închei imediat.Ce avem față de 2024?După cum vă ziceam, bun, Digital Services Act îl aveam.
Aici vorbim mai ales de conținut, nu vorbim neapărat de finanțare, vorbim de partea de bani.Ahm Este un instrument care ne ajută să hai să zicem așa, să blocăm, să investigăm sau mă rog, mai ales la nivelul Comisiei Europene, pentru că în general Comisia Europeană investighează conținutul ilegal.Dar, cred că în foarte multe din cazuri trebuie să ne uităm la bani, pentru că aceste campanii sunt plătite și aici ne ajută parțial Regulamentul 900 care obligă practic toți actorii politici, cei care fac reclamă, fie că eun individ, fie că e un partid, fie că e un terț, fie așa și mai departe să să marcheze acele materiale.Noi am început să facem o monitorizare pe ce se întâmplă în România și mai timid, mai bine, mai rău, dar au început să se publice acele notificări de transparență, adică practic contractele pe care le încheie partidele sau cine
plătește cu cu editorii.Deci, un început foarte bun.AI Act va obliga obligă de fapt marcarea materialelor, inclusiv a deep fake-urilor, inclusiv a chatbot-urilor, adică practic oricine trebuie să știe că vorbește cu o mașină, nu cu nu cu cu un individ.Bun, dar dacă vorbim de priorități În primul rând, după cum ziceam, cred că trebuie să avem o discuție legată de mecanismele și de limitele care ar trebui să conducă la anularea alegerilor.Apoi, cred că ar trebui să avem Știu că poate poate părea că nu este neapărat o legătură, dar o transparență a deciziilor administrației electorale.Și aici vorbesc de deciziile BEC-ului, pentru că BEC-ul, iarăși făcând referire la opinia Comisiei de la Veneția, este instituția electorală supremă practic în timpul campaniei electorale.Acestea nu sunt publice, deci practic noi nu avem idee ce se discută acolo, chiar dacă s-ar anula alegerile, noi n-am ști de ce.
Eu vă zic că așa ca fapt divers, eu am văzut o singură dată cum arată BEC-ul prin interior, când un președinte al BEC-ului ne-a primit nu la o ședință, în afara ședinței.Și poate ultima chestiune care nu ține neapărat de
neapărat de administrația electorală, dar ține de acces la date, pentru că foarte multe dintre concluziile la din din spațiul public legate de campaniile ilegale au venit din monitorizări terțe.Am fi vrut să vină mai mult din partea statului, din păcate n-au venit.Sau, mă rog, dacă au existat, nu știm că au existat.Asta este o problemă cu care ne confruntăm, faptul că nu avem acces la date din din platformă, și nu nu numai noi, la nivel european e o chestiune.Dar cred că asta este o chestiune esențială și mai ales pentru că credem că rapoartele noastre pot contribui și la investigațiile pe care le fac instituțiile.De altfel, chiar și investigațiile de la nivelul Comisiei Europene la la este bazată pe investigații făcute de organizații neguvernamentale.O să mă opresc aici.
Reprezentantul AEP dezvoltă ideea că sistemul electoral trebuie privit ca un ecosistem instituțional și social, nu doar ca o procedură tehnică. Sunt subliniate transparența, comunicarea, cadrul legal coerent, educația și profesionalismul ca elemente de reziliență.
Scuze dacă am fost prea mult.
Mulțumim mult de tot.De altfel, este este un cadru deja deja fixat și nu întâmplător reprezentanții instituțiilor au fost lăsați la final, nu din lipsă de apreciere, dar vedeți că deja am ajuns la o discuție despre predominant despre anularea alegerilor, întrucâtva nudes doar despre chestiunile mai degrabă proporționale, tipurile de intervenții proporționale în în sancționarea, să spunem, derivelor cu în din procesele electorale și cred că există foarte multă presiune atât din perspectiva normativității sau tipurilor de de măsuri, cât șicu privire la eficientizarea sau eficacitatea măsurilor pe care le le întreprinde și o să îi dau cuvântul domnului Pop cu mulțumiri.Domnul vicepreședinte al AEP, vă rog, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc și mă voi strădui, fac de la început cunoscut acest lucru, mă voi strădui să fiu foarte concis cu prezentarea pe care am pregătit-o și în care m-am străduit să parcurg într-o manieră cursivă o serie de aspectepe care le văd în mod complet în mod complementar tuturor opiniilor susținute, le văd relevante în acest spațiu și prima chestiune pe care vreau s-o ridic în această aulă menită unei astfel de dezbateri, prima chestiune pe care vreaus-o ridic este despre corespondența, despre acuratețea pe care o mai îndeplinește astăzi procesul electoral clasic, cel segmentat, secvențiat într-o etapă care definește cu reguli clasice, tradiționale campania electorală și în afara acestui interval, un spațiu foarte amplu în careregulile, normele ăă permit orice.Pentru că am discutat despre prezența tehnologiei și despre teama firească pe care o avem în orice shift societal pe care istoric l-am traversat, mă voi strădui, cum spuneam, să citesc cursiv ideile pentru a nu mă pierde în detalii
și pentru a atinge, sper, cât într-o cât mai mare măsură așteptările dumneavoastră, urmând ca la final să răspund concret întrebărilor.Și în acest sens apreciez că sistemul electoral nu poate fi privit independent, ci ca o parte a unui mecanism complex prin care sunt transpuse la nivelul unui stat valorile democratice.Vorbim de un proces care în mod tradițional descrie etape clare de desfășu- de desfășurare și instituții juridice distincte, mecanisme menite să ocrotească nevoia superioară a cetățeanului, aceea de a fi corect informat, precum și să asigure un cadru justde participare a actorilor politici, ce spuneam adineaori.Dinamica și profunzimea transformărilor sociale, o realitate globală, evidențiază limite precare de intervenție ale unor sisteme birocratice rigide.Dar poate mai important de atât, reflectă perspectiva tot mai clară de manifestare a unui continuum, a unui mediu în care sunt eliminate actuale constrângeri referitoare la timp și spațiu în ceea ce privește dezbaterea ideilor și a programelor politice.
Având această perspectivă, apreciez că este necesar să formulăm o primă întrebare: mai corespunde acest sistem gândit secvențial nevoi superioare și reale a cetățeanului, aceea de a fi corect informat?Trăim o epocă a bunăstării grație tehnologiei care ne provoacă și această anxietate, această neliniște.Poate chiar o epocă a unui tumult al libertății.Fragilitatea sistemelor clasice de organizare socială însă ne ali ne ali mentează confuzia și teama.Să nu tratăm superficial și alte aspecte ce nu țin în mod exclusiv și direct de ăă domeniul electoral.Am traversat în ultimii ani o serie de crize pe care mulți dintre noi nu le credeam posibile.Ele și-au lăsat o amprentă asupra noastră, au adus argumente pentru a întări anxietatea cu care ne privim unii pe alții, cu care privim instituțiile și cel mai profund poate a șubrezit încrederea la orice nivel, în orice privință.Propagandiștii teoriilor conspiraționiste contestă vioi și fără jenă adevăruri științifice și fundamenta și fundamentele sociale consacrate, încurajați de numărul tot mai mare de adepți și de prozeliți.
Făcând aici o tre o referire, o trecere spre un domeniu mult mai vast, nu doar valorile fundamentale ale democrației sunt sub asediu, ci tot ceea ce ne definește, tot etosul social al statelor democratice este într-un proces, într-o luptă.Vă supun să acordăm vă propun să acordăm o atenție sporită schimbărilor profunde determinate de evoluția tehnologiei, rea reamintindu-ne de afirmația lui Heraclit din Efes din urmă cu mai bine de 2500 de ani, și anume că singurul lucru constanteste schimbarea.Modul în care societățile deschise ajung să trateze și să se raporteze la instituțiile clasice ale democrației constituționale constituționale evoluează rapid și radical, inclusiv în ceea ce privește domeniul electoral.Acest mediu reglementat strict și în acord cu valorile și principiile fundamentale ale democrației, cel puțin pe hârtie, a devenit un veritabil laborator pentru testarea eficienței algoritmilor logici și a matricelor de testare și vizarea publicului țintă, procese care se
manifestă permanent.Măsurile pe care le putem propune și implementa nu trebuie să caute un singur inamic și nicio singură țintă clară a acestuia.Oricine în acest proces poate deveni un vector de contaminare sau poate fi o victimă.Orice idee poate semăna confuzia și poate afecta liantul nostru social, valorile noastre fundamentale și în egală măsură pilonii științei academice.Sunt nenumărate exemple care atestă eficiența acestor mijloace de influențare sau de contaminare a opiniilor, inclusiv de validare a unor idei inacceptabile aparent.Ne amintim de protestele părinților care au militat pentru interzicerea educației sexuale în școli, considerând că o discuție, fie ea și adaptată vârstei, întemeiată pe fundamente științifice și susținută de psihopedagogi, afectează iremediabil dezvoltarea armonioasă a propriilor copii, pierzând dinvedere statisticile care ne arată locurile fruntașe, locul fruntaș pe care îl ocupăm în ceea ce privește natalitatea infantilă.Mi-a atras atenția însă un eveniment petrecut recent.
Într-o comunitate rurală din vestul țării, unde o ambulanță a fost distrusă, echipa medicală fiind grav rănită în urma propagării informației ca acea autospecială răpește copii, acel mit al ambulanței negre.Oamenii din comunitatea respectivă au atacat fără milă ambulanța care se deplasa către un pacient în nevoie și i-au bătut crunt pe medic, asistent și șofer, ei fiind convinși că fac un lucru bun.Mă opresc aici cu exemplele, nu înainte de a vă reaminti să fiți vigilenți atunci când observați acele urme albe pe cer.Încrederea cetățenilor în instituții, fundament esențial pentru o societate deschisă și democratică, nu este zdruncinată doar de viteza și dispersia unor opinii, fie ele și și instrumentate de actori ostili, umani sau sisteme automatizate.Încrederea pornește de cele mai multe ori cu o anemie severă din trecut, o anemie o anemie alimentată de factori precum percepția publică privind justa redistribuire a bunăstării, calitatea serviciilor publice, a leadership-ului politic și administrativ, cuantumul resurselor financiare și
umane alocate, dar și de cultura organizațională și în mod special de transparența activității și sinceritatea comunicării publice.Aceste argumente sunt suficiente pentru a ne determina să acționăm concret și imediat pentru ocrotirea valorilor în care credem și în niciun caz să ne determine să le restrângem sau să le condiționăm sau mai rău, să renunțăm la ele.În mod intenționat am inclus, așa cum vă spuneam, în contribuția mea în această dezbatere aspecte ce nu privesc în mod substanțial sau în mod direct domeniul electoral, fiind de părere că a distinge, a separa domeniile și a alegeanumite valori pentru care să intervenim cu măsuri ar echivala, metaforic vorbind, cu a încuia o ușă în timp ce pe celelalte le lăsăm larg deschise.Și care ar putea fi oare e corectă pentru a ne asigura reziliența societății în fața unor amenințări pe care nu le recunoaștem decât ulterior producerii efectelor.
Cum ne putem apăra împotriva ceea ce nu vedem?Primul răspuns este educația.Fiind recunoscută capacitatea acestui sistem de a genera anticorpi și de a produce imunitatea și adaptarea necesare în fața fenomenelor de dezinformare și de difuziune culturală.Un proces solid de educație solicită însă resurse substanțiale și timp îndelungat.Trebuie așadar să ne întrebăm serios dacă avem voința necesară pentru a susține un astfel de demers, pentru că dacă nu pentru ce alte soluții am putea opta?Închei această primă parte reafirmând opinia că orizontul soluțiilor adecvate trebuie extins.Răspunsul nemaiputând fi doar unul național sau doar administrativ, ci trebuie să privească global și într-o formulă "whole of society" întregul nostru ethos social.Știm că integritatea electorală nu este condiționată doar de manifestarea unor acțiuni așa cum am descris anterior.Profit de această ocazie pentru a reafirma angajamentul ferm al autorității pe care o reprezint astăzi față de standardele, exigențele și opiniile publicate de Comisia de la Veneția.
Apreciez importanța, subliniez faptul că integritatea unui proces electoral nu este constrânsă doar la corectitudinea birocratică a activităților desfășurate în timpul perioadei electorale și a celor specifice zilei de vot.Certificarea îndeplinirii standardelor democratice impune corelarea proceselor administrative unui indicator, așa cum spunea domnul profesor, dat de percepția publică.Astfel putem descrie nivelul de încredere al societății printr-o raportare directă față de evenimente concrete și acțiuni cu impact real asupra procesului electoral, administrativ referindu-mă.Prima Pe prima poziție identific transparența, știind faptul că orice aspect tratat cu opacitate, indiferent de importanța reală în desfășurarea procesului electoral, alimentează suspiciunea și fondul prejudecăților publicului larg.Lângă acest factor și în strânsă corelație identific comunicarea.Claritatea, curățea și simplitatea limbajului folosit de autorități, frecvența intervențiilor și în mod special caracterul unitar sunt în măsură să asigure recepționarea corectă a mesajelor.Știut fiind faptul că publicul este foarte sensibil, în mod special la dezacordurile și inadvertențele de nuanță ale mesajelor comunicate.
Cetățenii se așteaptă la ca un proces electoral să se desfășoare predictibil, fără evenimente pentru care autoritățile să ridice din umeri, neștiind ce măsuri să aplice.Fără controverse cu privire la competențe și acțiuni administrative concrete de urmat.În sprijinul acestei așteptări legitime, pe următoarea poziție număr cadrul legal și normativ.Pornind de la normele primare la cele metodologice, procedurile, instrucțiunile de lucru, întreg ansamblul trebuie gândit într-o manieră corelată.Altfel, degeaba intervenim astăzi și experiențele anilor anteriori demonstrează acest lucru, modificarea doar a unui act care tratează doar un anumit proces va naște controverse și inadvertențe prin corelațiile pe care nu le va mai respecta cu celelalte acte normativedin ceea ce înseamnă acest cadru general.
Nu în ultimul rând, apreciez că profesionalismul personalului implicat asigură poate cea mai fidelă imagine asupra procesului electoral.Rezultatele fiind direct proporționale cu viteza, curățea și corectitudinea acțiunilor desfășurate în mod concret.Având această declarație de principii, în timpul rămas, nu mai rămâne decât să nuanțez întreaga prezentare prin raportarea în mod concret la unele aspecte ce țin de desfășurarea procesului electoral românesc.Și în primul rând aș vrea să spun că arhitectura sistemului electoral românesc prevede separarea strictă a atribuțiilor instituțiilor investite, vorbind de un ansamblu de instituții care au competențe în domeniul electoral, competențe care sunt permanente, așa cum este cazulAutorității Electorale Permanente, cea pe care o reprezint, și sunt și alte instituții care au atribuții mai puțin vizibile, tot așa, permanent.Și în cealaltă categorie sunt instituții provizorii, cum e cazul birourilor electorale, și care au competențe foarte mari, dar pe o perioadă foarte scurtă.Enumerate doar pe pe lângă Autoritatea Electorală Permanentă, enumăr Ministerul de Interne, Ministerul de Externe, Institutul Național de Statistică, autoritățile locale, toate primăriile au competențe, Consiliul Național al Audiovizualului, Institutul Național de Statistică, mai nou, ANCOM, Serviciul de Telecomunicații Speciale
și, așa cum spuneam, acele organisme provizorii care se înființează doar pe durata calendarului electoral.Fiecare tip de scrutin, în același timp, este reglementat individual printr-o lege specială.Cadrul general de reglementare fiind completat de Legea finanțării partidelor și a campaniilor electorale, de Regulamentul Uniunii Europene 2024/900 privind transparența și vizarea unui public țintă în publicitatea politică, de Legea privind votul prin corespondență, de prevederi cuprinse în legicare reglementează organizarea și funcționarea instituțiilor desemnate, de norme metodologice specifice și nu în nu în cele din urmă de hotărâri și decizii de interpretare a legii în perioada electorală pe care birourile electorale au competența să le emită.O întrebare serioasă care merită reflecția nu doar a noastră este dacă nu cumva tocmai această complexitate a ecosistemului format din instituții și proceduri complexe, dacă nu cumva tocmai această granularizare a competențelor poate reprezenta o vulnerabilitate pentru integritatea electorală.Reziliența se poate manifesta, în opinia mea, doar ulterior înțelegerii reale și profunde a nivelului de fragilitate specifică acestui domeniu.
Impactul unor unor evenimente instantanee și foarte greu de detectat fiind covârșitor, în timp ce pârghiile administrative sunt gripate de hățișul birocratic, de lipsa de asumare, de necunoaștere sau chiar intenția vădită de a le bloca, fiind acționate de celemai multe ori tardiv.Un exemplu concret îl regăsim, pe care l-am selectat și care privește procesul electoral din 2025, îl regăsim în numărul de decizii pe care Biroul Electoral Central organizat pentru alegerea președintelui în anul 2025 le-a emis cu privire la eliminareade pe platforme social media unor materiale demonstrate juridic ca fiind nelegale.Acțiunile instrumentate pentru eliminarea acestor materiale nelegale, spuneam, s-au desfășurat pe parcursul celor 45 de zile de campanie electorală zi de zi, cel puțin 12 ore pe zi în unele zile a ședințele și activitatea a durat mai mult deatât.Ăă iar rezultatele vă pot spune doar că încă mai primim răspunsuri de la platforme care ne confirmă sau infirmă deciziile pe care noi le am comunicat.
Având această perspectivă și subliniind dezideratul ocrotirii libertății de exprimare dar putem căde de acord că plaja sau orizontul soluțiilor adecvate nu este foarte încurajatoare fiind în general des- descrise de mijloacele prin care putem investiga în timp real parcursulbanilor, pe de o parte, și cultivarea prin educație a gândirii critice pe de altă parte.Măsurile corecte și necesare prin care urmează să asigurăm îmbunătățirea proceselor electorale nu pot fi găsite însă decât într-un mediu comun de dezbatere.Un mediu care să reunească toți actorii relevanți și în care, în mod înțelept, argumentele și contraargumentele să determine rezultatul final.Pornind însă de la ipoteze reale și onest prezentate.Probabil că este un mediu utopic astăzi.Mă opresc aici cu această prezentare exprimând convingerea că voi putea răspunde unor întrebări punctuale care să țintească teme mai concrete de interes.Vă mulțumesc.
Un alt reprezentant AEP explică modul în care instituția gestionează softurile electorale și folosește AI în securitate cibernetică. Sunt descrise narativele manipulate, limitele DSA, viteza de propagare a conținutului și dificultatea de a urmări finanțările și influențele online.
Bună seara deja.Dacă mă uit la ceas, eu sunt Ovidiu Proaică.O să vin cu o prezentare mai de la firul ierbii, fără să mai apuc să citesc.Avem o experiență destul de ciudată referitor la alegerile trecute.Din 2019 gestionez softurile de alegeri.Când spun că gestionez, administrez tot ce ține absolut de alegeri, de la repartizarea de mandate care pentru mulți nu înțeleg de exemplu la parlamentare cu ce se repartizează în a doua etapă, în a treia etapă, până la SICPV,SIMPV, adică ce să utilizăm în ziua alegerilor, în preziua alegerilor, în săptămâna alegerilor, după alegeri.Problema este mai ales în partea de AI, noi folosim AI la AEP, mai ales în zona de cyber security, ca să știți cu care analizăm loguri.Analizăm absolut tot ce înseamnă interacțiune externă, internă, tot ce se întâmplă se analizează pentru că n-ai cum la atacuri cu AI să răspundă o persoană.
Un AI înseamnă poate sute sau mii de persoane care se gestionează simultan și tu nu poți să cu o echipă de 10-15 persoane să faci față.Deci trebuie să vii cu aceeași forță.Mai important este că AI-ul influențează într-adevăr vă spun 100% că influențează decizii și alegeri.Uitați-vă la narative dacă ați analizat ultimele narative și modul cum se rescriu atât pagina de Wikipedia cât și cum se se fac bloguri noi și site-uri noi pe care n-o să intre nimeni vreodată, dar care generează o informațiedistorsionată, apoi este interogată cu AI-ul ca să țintească acea informație pe care niște pe niște site-uri pe care voi n-ați nu veți ajunge vreodată dumneavoastră pe acele site-uri ca să creeze un nou narativ.AI-ul învață și citește din ce are la dispoziție.Eu dacă o să creez mâine 100 de site-uri pe care n-a n-a auzit nimeni din această sală cu narativ și îl interoghez împreună cu alte sute de persoane ca să-mi ajungă acel narativ cumva să validez și eu sunt
de acord că ce am primit înapoi de la AI ca rezultat al acelor platforme este o realitate, ulterior acele site-uri vor ajunge să fie ca și sursă de încredere în răspunsurile pe care le generează AI-ul.În momentul de față avem un vecin la est care asta face, rescrie Wikipedia, rescrie și creează sute de site-uri cu conținut, în cel puțin în Moldova se poate observa mai ușor, în care fix asta face, rescrie istoria.După care sunt căutări făcute astfel încât site-urile pe unde a fost rescrisă istoria să fie să vină mai în față nu în căutări pe Google, să vină mai în față în căutările de AI, în interogările de AI.Vedeți, Comisia de la Veneția ne spune că trebuie să fie probele albe sau negre, doar că există mai multe nuanțe de gri.Fiecare, dacă ne uităm la același lucru, ne situăm în cele două laturi, între alb și negru, în acele nuanțe de gri, mai sus sau mai jos.
Libertatea de exprimare sau libertatea de manipulare.Vedeți, linia aceea este mai sus sau mai jos și putem în interiorul BEC-ului am văzut am văzut asistat la o grămadă de decizii luate într-un vot, inclusiv anumite partide au votat pentru eliminarea unui conținut care îi avantaja, încondițiile în care acel vot, analizând foarte bine impactul și numărul de persoane care au interacționat cu postarea, te face să te gândești care este limita.Care este limita la care o persoană devine influencer?Este 10.000, este 5.000, este 15.000?Nimeni nu poate să spună acea limită care este.Dar avem și Digital Services Act.Ne ajută sau nu?Eu vă spun un singur lucru, în Digital Services nu scrie nicăieri că o postare trebuie eliminată în două ore, în cinci ore.Trebuie eliminată mai repede.Ce înseamnă mai repede?Și o săptămână.O postare după două zile poți să o și elimini, nu mai are niciun efect și a produs efectul, deja a fost este pe curbă descendentă, nu mai are niciun efect o postare după două zile.
De asemenea, dacă o postare noi o eliminăm, adică se strâng 20 de oameni în BEC, analizează 1000 de postări, votează că trebuie eliminată și la 5 minute după ce platforma elimină, aceeași postare identică este pusă din nou peacelași cont.Înseamnă un nou link și Digital Service Act spune că dacă aceeași este un nou link, înseamnă că este o nouă postare, chiar dacă este identică 100%.De aceea vă spun și în zona de AI ce se va întâmpla în viitor, nu știu dacă am văzut inclusiv tool-uri de AI care prin care se trec filmulețe cu AI pentru a arăta că nu mai sunt AI.În momentul în care le încarc din nou în platformă, platforma nu mai le identifică ca și AI.De aceea vă spun că este foarte greu de gestionat în condițiile în care nu avem o legislație europeană și dacă avem o legislație și vom avea o legislație europeană cum este Digital Service Act, vă spun că vom avea
o legislație pe care nu o putem folosi, real vorbind.Poate ajută, dar nu pe chestiunea aceasta.A doua chestiune foarte importantă se referă la impactul pe care îl au alegătorii atunci când văd niște postări.Avem cei mai mulți utilizatori de TikTok, de exemplu.Dacă vă uitați că la o există postări cu 50000, chiar sute de mii de interacțiuni și o să vedeți conturi valide, verificate.Pe monitorizările pe care le facem, vedem că sunt niște conturi valide care interacționează și care cred în lucruri generate cu AI.Într-adevăr, până stăm să informăm populația, alegerile cu un an, șase luni înainte, 12 luni înainte de alegeri, masa este aranjată.Deci, să nu credeți că pe perioada când există acea supraveghere din partea tuturor și toți avem ochii pe ce se întâmplă, se mai întâmplă ceva.Nu, acolo decât se mai mișcă un bulgăre care este deja format.Care dacă n-ai apucat să vezi dinainte, cu șase luni înainte masa este pusă.
În ultimele luni, mai mai mai ales modul cum se face campanie la noi, nu mai sunt bannere, nici nu simți că că alegeri.Decât în online îți mai dai seama că sunt alegeri când deschizi orice aplicație de social media.Ăă, referitor la motoarele de căutare, nimeni nu spune ca pe perioada alegerilor, de exemplu, orice interacțiune pe care o ai, în care îi ceri unui bot sau unui tool sau unei aplicații de AI să-ți genereze informații despre uncandidat, nu spune nu este reglementat pe niciun de ca primele informații să vină din surse oficiale.Vin tot de la presă, vin tot dintr-o zonă care este nereglementată sau din niște site-uri care sunt create fix înainte de alegeri.Nu există această condiție măcar primele 10 răspunsuri să fie fleguite că acele informații sunt de la BEC, sunt de la AEP, sunt de la Guvernul României sau de Parlament.
Nu.Vin informații care au fost accesate tot de niște tool-uri de AI și prin faptul că informația a fost validată poate de niște boți, a făcut ca acea informație să fie mai importantă decât o informație oficială.Și nu mai ne interesează de unde luăm informația, la cât de divizată și polarizată este societatea.Experiența din ultimii ani a arătat că orice postare care o faci, după două zile, nu mai are niciun efect.Dar în acele două zile și în primele șase ore, impactul este unul extraordinar.Mai ales că acum avem partea de blockchain și când spun de blockchain, o monitorizare a modului cum se fac plăți cu portofele virtuale și sponsorizări în partea aceasta de criptomonede, în care generezi un portofel virtual și după două-treiore poți să-l și distrugi.Ai aruncat o postare, a făcut 1 milion și nu și mai puțin.Mai nou, trendul este să facă și 1000, 2000 sau 10000 de vizualizări, nici nu vor să facă sute de mii, pentru că totul se vrea sub radar.
Dar în momentul în care dai drumul la 1000 de portofele care vor face 1000 de plăți și se autodistrug imediat, nu mai găsește nimeni ID-ul campaniei să l asocieze pe blocul în blockchain, să caute cine a făcut platacu acel portofel care este virtual, s-a folosit o singură dată, ca după aia să ajungi în spate la o identitate a unei persoane.Va fi din ce în ce mai greu.Provocarea viitoare la alegeri eu nu cred că va fi neapărat AI-ul, care într-o formă sau alta platformele, dacă respectă DSA, îl vor aplica sau nu, pentru că vor avea tool-uri de detecție, dar și tool-urile ne gândim că vorsă facă bani și tool-urile acelea au o anumită limitare în contextul generării de profit și mai ales cine dă banii este foarte greu, pentru că acel portofel poate să fie de oriunde.Și campania, o postare pe care poate BEC-ul a a spus că este interzisă în România, poate să fie în toată Europa unde noi avem comunități de câteva milioane de persoane, 10% din votanți la alegerile prezidențiale vin din străinătate,
da?Deci impactul pe care îl ai într-o zonă neregulamentată, raportat la populația reală care poate vota, se poate duce până la 30% din votanți.Tu ai o zonă de 30% la care n-ai nicio reglementare, legile noastre sunt valabile doar pe teritoriul României.Toate postările pot fi vizualizate în comunitățile din afară, mai mult comunitățile din afară le re-share-uiesc în comunități mai mici, religioase, dietă, tot felul de comunități mai mici care se văd și în România, nu în mod direct și înmod indirect și de asemenea este o zonă neregulamentată.De aceea vă spun că impactul este unul extraordinar.Puteți să faceți o căutare și e important să urmăriți narative și nu conturi.Conturile se creează și dispar, poți să creezi sute de conturi și să le după o postare de două-trei ori să le ștergi.În schimb narativele sunt cele care măresc acel bulgăre, narativele sunt cele care aduc laolaltă comunități din diverse zone și sunt cele care schimbă de fapt anumite idei, principii în mintea persoanelor care urmează peste câteva zile sau săptămâni să
vină la vot.Sunt extraordinar de multe persoane, dacă citești narative și dai dai simple căutări cum au aflat de un candidat sau la altul, o să vedeți că sunt procente care depășesc 60% doar din online.Și vine întrebarea dintr-un online sponsorizat legal sau nu?Și într-adevăr, revenind la ceea ce a spus și reprezentantul Comisiei de la Veneția, nu vor exista dovezile acelea albe sau negre într-o zonă atât de volatilă în care totul se mișcă extrem de repede și în două ore opostare să viralizată dispare și a fost plătită cu sau nu cu o sursă externă sau nu, este foarte greu de dovedit sau de prins, dar într-adevăr rămân anumite urme.Problema este urmele care rămân cum face cum este și legea actuală a finanțării partidelor politice ca atunci când vii cu un arbitru la 30 de zile după alegeri, că asta AEP-ul verifică ulterior campania nu în timpul campaniei.
Degeaba vin la 30 de zile și spun că într-adevăr nu era 1-0, era 2-1.Impactul este unul rapid cum și legislația va trebui să fie una rapidă referitor la modul cum AI-ul are sau nu legătură în mod direct cu alegerile, cu absolut tot ce se întâmplă în social media, modul cum reacționează instituțiiletot folosind AI-ul.N-au cum să O instituție și toate instituțiile din România n-au cum să răspundă acestor provocări create cu AI decât cu AI.Vă mulțumesc.
Se clarifică ce este și ce nu este DSA, inclusiv analiza riscurilor sistemice, etichetarea conținutului generat de AI și mecanismele de supraveghere. Este explicat accesul la date, responsabilitatea platformelor și faptul că DSA este mai degrabă reactiv decât preventiv.
Bună seara tuturor.În primul rând mulțumesc pentru invitație.Sunt onorat să particip la un astfel de eveniment.
O să spun niște lucruri care s-ar putea să vă surprindă.Chiar și în această sală există multă necunoaștere despre ceea ce este DSA, trebuie să spun.Și de ce spun asta?DSA, în principiu, nu este despre alegeri.DSA este despre analizele de risc sistemic.DSA este despre rapoartele de transparență ale marilor platforme online.DSA este și despre protecția minorilor, este și despre știu și eu, conținutul ilegal referitor la traficul de persoane, este și despre conținutul ilegal referitor la produse sau servicii din mediul online.Este și despre alegeri într-o mică măsură și anumeÎn contextul DSA, Comisia Europeană a adoptat un ghid care ghid se adresează marilor platforme online și care platforme online foarte mari trebuie să adreseze o serie de riscuri pentru ca inclusiv alegerile să fie organizate în bună măsură lanivel european sau la nivel național.Trebuie să spun, acest ghid există încă din vara anului 2024, iar marile platforme trebuie să țină cont de el.
Totodată, până la finele anului, ghidul acesta se va modifica.Ce este de spus într-adevăr și revenim puțin la inteligența artificială și la integritatea alegerilor, că asta este tema noastră.Regulamentul privind inteligența artificială prevede o serie de măsuri în cadrul articolului 50 vizavi de etichetarea conținutului generat AI și acest ghid există.Totodată, utilizarea sistemelor de inteligență artificială în domeniul administrație, justiție sunt este considerată, mă rog, o cu AI de risc ridicat, iar aceste aspecte vor intra în vigoare începând din decembrie 2027 și va trebui să discutăm despre acest lucrupoate cu altă ocazie.În prezent, în cadrul unui grup de lucru stabilit prin memorandum al Guvernului, se lucrează pentru adoptarea legii naționale pentru aplicarea AI.ANCOM va fi autoritate de supraveghere și punct de contact cu Comisia Europeană în relația cu Comisia Europeană.Totodată, autorități de supraveghere în domeniul AI vor mai fi și alte autorități.
Exemplu, ASF, BNR pentru aspecte care țin de serviciile financiare, Data Protection Authority pentru aspecte care țin prelucrarea datelor cu caracter personal.Mai sunt încă alte câteva autorități.De spus, într-adevăr, există riscul ca sistemele de inteligență artificială să fie utilizate inclusiv în context de alegeri și aici vor trebui va trebui să punem mare presiune pe platformele online pentru ca AI-urile utilizate pe acele platforme să răspundămod adecvat.Ă De spus, într-adevăr, și ce este foarte, foarte important, indiferent de cine ce AI utilizează, contează foarte mult cartografierea competențelor autorităților naționale, în mod deschis, transparent, cine ce face, unde face, cum face și cu ce ocazie.Pentru că acest neajuns sau această zonă de gri ne arată sau mai puțin mai exact nu ne arată cine trebuie să acționeze și când.Se fac destul de ușoare confuzii vizavi de ilegal poate să fie în orice domeniu de activitate.
Poate să fie astăzi, cum am spus, în domeniul protecției minorilor, mâine poate să fie vorba despre orice altceva.Ce este foarte relevant, platformele online care primesc un ordin de acționa pe conținut ilegal trebuie să transmită un răspuns.Aici sunt de acord cu domnul vicepreședinte Pop că platformele online nu au răspuns și abia în momentul ăsta există o încălcare de DSA.Abia în momentul ăsta cu privire la ordin de acțiune pe conținut ilegal.În ceea ce privește accesul la date, s-a vorbit a vorbit domnul profesor puțin mai devreme, a vorbit Eforul puțin mai devreme și vă mulțumesc mult de tot.DSA are un răspuns pe acest palier și acel răspuns este articolul 40.Cu regret vă informez nicio entitate din mediul academic din România până în prezent nu s-a manifestat că ar dori să acceseze acel articol 40.Până în prezent chiar mâine, dar și astăzi am avut mâine suntem la Iași în care moment în care discutăm cu mediul academic vizavi de accesul la date de platforme online foarte mari.
Am făcut acest eveniment în mediul academic în Timișoara, în Cluj, urmează Brașov și ulterior București.Accesul la date nu se obține doar pe baza unei deschideri de a avea acces la date.Trebuie parcurs un proces.Procesul este unul complicat, dar el trebuie accesat de mediul academic.Accesul la date nu este la cheia ANCOM-ului.ANCOM-ul dă accesul că vrea el sau nu.Nu există așa ceva.De asta e foarte important să înțelegem mecanismele din 40 din DSA.Dacă vorbesc despre riscuri sistemice și aici vorbesc cu precădere despre efecte asupra discursului civic.Ce înseamnă acest lucru?Înseamnă că platformele online foarte mari trebuie să evalueze acest risc sistemic, să adopte măsuri pentru atenuarea acestui risc sistemic și în acest fel vedem efectele DSA.DSA este o chestiune reactivă, iar dacă ne așteptăm să și durează foarte mult până investigațiile Comisiei Europene sunt finalizate.În timp ce noi vorbim după cum știți probabil în cazul în cazul evenimentelor din noiembrie 2024, încă este deschisă investigația Comisiei Europene în ceea ce privește TikTok.
Probabil că în perioada următoare o să vedem și niște concluzii.Însă sunt aproape 2 ani de atunci.De asta spun, DSA este o reacție la ceva ce s-a petrecut în mediul online.Noi va trebui să ne creăm anticorpii să nu ajungem acolo, că asta e de fapt cheia pe care noi trebuie s-o rezolvăm.Mai este de spus o chestiune și asta este foarte importantă.DSA, dacă discută despre moderarea de conținut, trebuie să avem în vedere că platformele online, atunci când moderează un conținut, ar trebui să publice acest element în DSA Transparency Database.În DSA Transparency Database înseamnă că informația este publicată de platformă atunci când moderează conținutul respectiv, adică când se afectează și cine face moderarea.Moderarea nu o face ANCOM, nu o face autoritatea națională, nu o face nimeni, o face platforma.Ca urmare a ce?Fie a încălcării unei norme naționale, fie ca urmare a încălcării termenilor și condițiilor platformelor.
Așa se face moderarea.Nu există conceptul, și a apărut în spațiul public asta, că ANCOM șterge comentariile de pe internet.Așa ceva nu există, este o utopie.Cine spune așa ceva nu înțelege despre ce vorbește, sincer vă spun, sau nu înțelege cum funcționează internetul.Îmi pare rău să spun asta.Ăă, de ce spun lucrurile astea?Pentru că am simțit că uneori există o așteptare ne la locul ei vizavi de rolul și atribuțiile atribuțiile noastre.Ăă, mai este de spus, activarea unor mecanisme din DSA înseamnă fie implicarea DSC de stabilire, în cazul nostru fie activarea Comisiei Europene în temeiul a două articole 65 respectiv 66 din DSA.Am făcut asta deja.O să facem în viitor asta.Prin urmare aceste mecanisme ele există, dar există cum scrie în DSA, nu există cum e percepția publicului.Atunci când facem aceste lucruri trebuie să fim foarte preciși juridic ca să vedem despre ce se întâmplă în DSA.
DSA nu va rezolva totul și nici nu va încerca să rezolve toate lucrurile, dar este un instrument foarte util și aștept întrebări din partea oricărei persoane sau a panelului cu mare cu mare cu mare nerăbdare.Vă mulțumesc.
Din public apar întrebări despre vidul de reglementare, securitatea națională, răspunderea pentru dezinformare și necesitatea unor sancțiuni mai clare. Se discută dacă integritatea electorală trebuie tratată ca o chestiune de securitate națională.
Mulțumim frumos.Orele sunt avansate, așa că ceea ce vă propun de altfel este să să și colectăm să și colectăm intervenții din din public.S-au spus foarte multe lucruri pornind de la legitimitate și e interesant că am pornit de la legitimitate și anume chestiunea încrederii în alegeri și am finalizat într-un fel cu legitimitatea sau tipul de așteptare pe care cetățenii o auîn raport cu ceea ce se poate sau tipul de intervenție pe care o poate s-o aibă o instituție și acolo și de altfel dacă există o tramă sau dacă există un fir conductor al intervențiilor de astăzi este aceastătensiune între așteptarea de pentru o reglementare eficientă pe de o parte și tema mai degrabă epistemologică, chiar dacă n-a fost exprimată așa, cu privire la cuantificarea explicită, ce este ca atare, cum am putea operaționaliza o intervenție eficientă șicele mai multe dintre intervențiile pe care le-am auzit astăzi de fapt ne spun că nu se prea poate sau că sunt mai degrabă intervenții ex post sau intervenții la o la un interval de timp când deja opinia a
fost a fost influențată.Dar o să dau deja cuvântul publicului astfel încât să colectăm cât mai multe întrebări pentru a pentru a putea răspunde.
Vă rog.
Bună seara.Numele meu este Ciprian Coadă, sunt fost judecător și în prezent retras din activitate, evident am fost cândva și președinte al Biroului Electoral și ne-am confruntat cu diferite probleme.Problemele astea de care vorbiți s-au născut din două motive.Există un vid de reglementare la nivel național și global și un proces sistematic care durează de mai mult timp de discreditare a experților.Odată cu discreditarea experților discutăm și despre discreditarea autorității statului.Ăă evenimentele care au condus la anularea alegerilor să știți că au mai fost puse în aplicare și în alte state.Există o carte excelent scrisă de un jurnalist italian, Giuliano da Empoli se numește.Inginerii haosului.Și acolo sunt descrise mai multe modalități în timpul Brexitului, în timpul alegerilor din Italia în care prim-ministru a ieșit Matteo Salvini și așa mai departe.De ce am ajuns aici?Pentru că avem un vid de reglementare, o o lipsă de răspundere inclusiv la nivel electoral sau o reglementare insuficientă a unor infracțiuni electorale.
Am să vorbesc mai rar ca să putem și traduce.Ăm și atunci aș începe cu o primă remarcă și care este totodată și o întrebare.Este procesul electoral și integritatea electorală o chestiune de securitate națională și securitate globală?Există câteva infracțiuni în Codul Penal care nu vizează integritatea electorală, ci mai curând manipularea votului într-o modalitate grosieră.Coruperea alegătorilor, falsificare informatică și așa mai departe.Votul însă nu trebuie să fie ă într-o anumită exprimată, ci trebuie să fie și liber.Da?Și atunci dacă ă ne uităm la o altă infracțiune, divulgarea de informații false acolo cred că am putea să ne gândim la o propunere de lege ferenda care să prevină aceste comportamente.Că tot am discutat despre anularea alegerilor și de contestație electorală ă ar trebui să ne gândim cum să prevenim în primul rând aceste lucruri.Iată că avem manipulări colective pe internet, dar e greu să intervenim pentru că nu avem și răspunderi penale pe această temă.
A doua chestiune, răspunderea AI-ului.Nici la cum nu știm cum va răspunde AI-ul pe viitor în dreptul național, există o propunere de regulament european.S-o vedem cum o vom transpune, asta este o problemă.Și cine ar trebui să răspundă în această materie electorală pentru divulgarea de informații false?A treia chestiune ține de definirea unor noțiuni, că suntem în urmă cu legislația.Nu cumva acea infracțiune care vizează siguranța națională, divulgarea de informare falsă, ar trebui extinsă și la infracțiunile electorale?Și nu cumva aici la informații false ar trebui să includem într-o definiție ceva mai largă și intervenția AI-ului care denaturează voința alegătorilor?Astea sunt și provocări, sunt și întrebări.Mă bucur că sunt în sală reprezentanții unor autorități oficiale, pentru că ele pot interveni cu propuneri legislative.Din păcate, justiția, când este pusă în astfel de situații, este pusă în fața unui fapt consumat.Sigur că ar trebui să discutăm despre limitele anulărilor, dar acuma juridic eu zic așa, când ai o manipulare și o inducere în eroare, trebuie să ai și sancțiuni.
Da?Când ai înșelăciune, asta este infracțiune penală ca efect al inducerii în eroare.Când ai vicierea consimțământului, ai anularea actului juridic.Hai să ne gândim cum să sancționăm aceste derapaje, că ele sunt un niște pericole grave pentru democrație.
Se dezvoltă ideea că alegerile pot afecta ordinea constituțională și că legislația de securitate națională include deja campaniile de propagandă și dezinformare. Sunt invocate jurisprudența, recomandările Comisiei de la Veneția și nevoia de anticipare legislativă.
Mulțumim frumos.Alte întrebări?
Bună ziua, nu mă numesc Popescu Marius Daniel, sunt student în anul doi și întrebarea mea este către Ovidiu Opraița.Ăă, datorită faptului că în moment de față toate platformele respective au anumite sisteme algoritmice și totodată diferite trucuri prin care respectivele videoclipuri, de exemplu, când postezi cinci videoclipuri, crește numărul de vizualizări sau diferite hashtag-uri.Considerați totuși că Autoritatea Electorală Permanentă, care nu are accesul la codul sursă al platformelor mari, nu are acces la for you page-urile persoanelor pentru care dumneavoastră ați putea să gestionați conținutul politic care apare și totodată nu aveți științadin spatele algoritmilor, nu considerați că din punct de vedere tehnic Autoritatea Electorală Permanentă este ăă infrastructura IT a acesteia devine irelevantă pentru integritatea electorală?
Mulțumim.
Bună ziua.Numele meu este Iordache Radu și eu sunt student în anul doi la Facultatea de Drept și am o întrebare pentru domnul vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente, Pop.General vorbind, unde se trage linia între folosința inteligenței artificiale într-un scop just, spre exemplu realizarea unui unor videoclipuri mai interactive și crearea unor elemente ficționale care nu reflectă realitatea candidaților?Astfel, în raport cu evoluția continuă și rapidă a inteligenței artificiale, cum considerați că arată un eventual set de măsuri speciale interne, prohibitive sau inovative, ce valorifică echitatea și pentru persoanele care sunt mai predispuse la astfel de manipulare, spreexemplu persoanele în vârstă care nu au reușit să se adapteze inteligenței artificiale sau persoanele care comunitățile românești din afara teritoriului țării?Mulțumesc.
Mulțumim.Mai era o întrebare în față.
Bună seara.Mă numesc Ovidiu Voicu.Am observat că atât în intervenția dumneavoastră, cât și în întrebările puse, de foarte multe ori când discutăm despre problemele sistemului electoral, ajungem la soluția "Trebuie să mai facem o lege".Autoritatea Electorală are un set de proiecte de lege în dezbatere în condițiile în care nu avem nicio majoritate funcțională, niciun partid nu și le asumă, Autoritatea Electorală nici măcar n-are dreptul de inițiativă legislativă și întrebarea mea ar fi,mai ales către reprezentanții instituțiilor publice, înainte să facem legi noi, nu ar fi mai simplu să aplicăm cu maximă celeritate și maximă larghețe legile existente, mai ales în ceea ce privește transparența, respectiv transparența finanțării, date detaliate, absolut totce are Autoritatea Electorală despre finanțarea publică și privată a politicii.Orice date are, îmi cer scuze dacă nu le știu, dar sunt convins că există, orice date are ANCOM despre toate incidentele existente, să fie publicate proactiv.
Nu să așteptăm ca ele să fie cerute și atunci când sunt cerute în instanță, ele să așteptăm ani de zile până când justiția minunată reușește să ajungă la o soluție.Și l-aș întreba și pe profesorul Holmevik dacă există standarde pe care Comisia de la Veneția le recomandă în legătură cu publicarea proactivă a acestor informații de către autoritățile publice.Mulțumesc.
Mulțumesc frumos.Dacă nu mai sunt întrebări, o să vă propun să facem un Mă scuzați.Mai sunt.
Bună ziua, Adrian Rista, avocat, Funky Citizens.Aici am în discuție Am o întrebare sau o serie de întrebări.O dată, distincția dintre promisiunea electorală falsă, numită și minciună, și conținutul fals este determinat cum anume?Pentru că discutăm foarte mult despre despre chestiuni false, dar cred că ne-am obișnuit deja cu promisiunile mincinoase.Adică e doar timpul verbului, a făcut sau voi face.Și în același timp, pentru că ați început pentru domnul Praica, pentru că ați început cu o simetrie între atacurile asupra sistemului cu AI și combătute cu AI și ați terminat cu niște atacuri tot cu AI, dar pe conținut,fără o soluție neapărat existentă.Întrebarea mea e de a sau rugămintea mea este de a merge puțin mai departe și dacă există sau nu o evaluare de necesar, poate și de buget, cu privire la sistemele de care România ar avea nevoie pentru aavea nu un răspuns, ci un comportament proactiv.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc frumos.Alte întrebări?Da, vă rog.MaiDa, și mai este și o întrebare aici în față.
Ăă nu se punea problema de a face legi noi, avem legi, dar ele cumva sunt rămase în urmă.Articolul din Codul Penal de care vorbeam este 404, divulgarea de informații false.Ideea este în ce măsură este actual, pentru că acolo, ca să funcționeze legea penală, avem nevoie de o urmări imediată, pericol pentru securitatea națională.Și atunci cred că cu asta ar trebui să începem.Este procesul electoral o problemă de securitate națională?Este corecta informare a opiniei publice o problemă de securitate națională la acest moment?Și globală chiar.
Da, ăă mai întâi aici vă rog.Au.
Bună seara.Iulia Scântei, cetățean și membru al Comisiei de la Veneția.Despre decizia Curții Constituționale din 2024 pot să vorbesc, pentru că e monitor oficial și o citește toată lumea, dar l-am auzit de două ori pe domnul judecător Coadă mai devreme punând repetitiv această întrebare: Este sunt alegerile o problemăde securitate națională?Vă rog să-mi dați voie să vă citesc din Legea 51/1991, e o lege veche tare, privind securitatea națională a României.După ce a izbucnit războiul în Ucraina, autoritățile naționale, la solicitarea partenerilor ăă europeni și euro-atlantici, au inițiat o modificare legislativă în 2022-2023, cred că îmi aduc aminte, în care au completat de la articolul 3 lista riscurilor de securitatenațională.Și au pus vreo trei litere, ultima e foarte importantă pentru întrebarea dumneavoastră.Articolul 3 litera P.Ce este riscul de securitate națională sau ce sunt?În Cu ce se completează?Citez: "Acțiuni derulate de către o entitate statală sau non-statală prin realizarea în spațiul cibernetic a unor campanii de propagandă sau dezinformare de natură a afecta ordinea constituțională."
Există întreaga jurisprudență a Curții Constituționale, evident, în materie electorală, numeroase ăă opinii și rapoarte ale Comisiei de la Veneția, inclusiv Rule of Law Checklist, această ultimă versiune actualizată din decembrie 2025, în care, într-adevăr, în con- în conceptul deordine juridică constituțională intră, fără îndoială, atât organele liber democratic alese, cât și alegerile, procesele electorale, care trebuie să îndeplinească nu doar caracterul de alegeri libere, ci alegeri corecte, nu doar periodice, ci și corecte, adică desfășurate în mod legal.Atât am vrut să menționez.Și pentru că pe pe scenă sunt toate autoritățile, Curtea Constituțională este în lanțul trofic ultima sau a fost ultima în procesul electoral din 2024 și așa va fi și la viitoare procese electorale, vreau doar să vă zic unsingur lucru.Cum resimt eu nevoia pentru viitor, vom vedea ce vom avea atunci ca legislație și ca situație de fapt de analizat.Dar ceea ce vă pot să vă spun din percepția de cetățean care exercită sau va exercita în continuare și o funcție publică de judecător constituțional, percepția mea este aceasta.
Jocul democratic, democrația în sine, modul în care se exercită în procesele electorale, s-a schimbat.Suntem în situația în care, de exemplu, competența Curții Constituționale în materie de campanie electorală urmărește să văd dacă doi candidați, trei candidați la alegerile prezidențiale au alocat un timp egal la televiziunea națională și la radioul național.Dragilor, câți dintre competitorii noștri mai fac campanie la televiziunea națională și la radioul național, în așa fel încât un altul care se dezavantaja sub aspectul egalității în drepturi de candidat să mă sesizeze pe mine Curtea Constituțională în timpulcampaniei electorale că îi sunt încălcate drepturile electorale de candidat?Terenul de fotbal electoral s-a schimbat din terenul cu câmp verde de de la țară în mediul online.Problema este că de mutat s-au mutat în competiția asta de fotbal electoral doar unii dintre competitori care au știut mai bine și au acces la resurse, la tehnologie și s-au mutat acolo împreună cu electorii lor, noi sau vechi,
în vreme ce unii dintre competitori au rămas, poate vor rămâne în continuare la alte procese electorale, pe terenul vechi, în curtea școlii.Unde și este sunt în continuare și niște autorități care, așa cum spunea domnul judecător Coadă mai devreme, pentru că legea nu a ținut pasul cu tehnologia, cu vremurile, cu algoritmii, cu ce doriți dumneavoastră, actele europene ăă ăă înmaterie de ăă digitalizare, digital, precum Digital Act, ne-a luat viața înainte.Dacă vom fi în situația în care să analizezi situații de fapt electorale sau contestații electorale după legi vechi, dar după metode noi, care n-au fost nici măcar puse în cuvinte juridice, darămite să mai aibă, cum zice domnul judecător,sancțiuni, probabil că veți aștepta să analizăm textul acesta final pe care vi l-am citit.Orice vor fi fost definite la momentul respectiv acțiuni ostile de manipulare a electoratului, de dezinformare a electoratului, realizate în orice formă creativă va fi la acel moment, în funcție de terminologiile utilizate și avansate, și Curtea Constituțională și Biroul
Electoral să analizeze dacă și cum, cât de intense au fost, încât să spună dacă a fost afectată sau nu ordinea juridică constituțională.Ori, lucrul acesta cred că trebuie să fie anticipat.Și Rule of Law Checklist există pentru a spune "Anticipați, vedeți că noi am identificat după un Cum spunea și președinta Comisiei de la Veneția, am anticipat pornind de la un caz, n-a fost cel mai fericit, a fost poatecel mai traumatizant și pentru o societate, dar și pentru autoritățile implicate, dar efectul sau lecția de învățat este "Nu mai permite să se repete."Și pentru a nu permite să se repete, identificați care sunt în checklist acele condiționalități, ă elemente prealabile care ar trebui să fie ar trebui să fie avute în vedere de autorități, indiferent că sunt electorale, judiciare, contencioase, de reglementare,legislative, etc, etc, până să ajungă contestația la ultimul decident care să spună dacă a fost afectată ordinea constituțională.
Vă mulțumesc.
O intervenție din public cere o abordare de tip foresight pentru a anticipa viitorul și a depăși întârzierea instituțională față de tehnologie. Răspunsul subliniază nevoia de a construi reziliență socială și de a educa oamenii în spiritul criticii surselor.
Mulțumim frumos și cred că mai era o ultimă întrebare aici în față.
Ăă, bună ziua, Ramona Cherciu, de data asta simplu cetățean care își pune întrebări.Ăă, poate ca să fac și legătura cu antevorbitorul, ăă, mă întreb în domeniile dumneavoastră dacă folosiți și instrumente de ceea ce se numește foresight, în limba română se mai folosește termenul de futurologie, astfel încât să începem să adresămși problema tensiunii acesteia rămânerii în urmă, pentru că e foarte prezent în sesiunea asta, pe lângă relația despre care am vorbit toată ziua, ăă, între rule of law și putere, ăă, în sesiunea asta parcă a fost evidențiată relațiaîntre neputință și rule of law.Ăă, dacă ar fi așa să facem un pendul al lui Foucault.Ăă, aș fi interesată și, mă rog, poate puteți să-mi răspundeți, poate nu, dar mi-ar plăcea să văd mai mult despre cum analizăm scenarii ale viitorurilor posibile, că nu e numai unul, sunt multe și semnalele, se zice că viitorul
e deja aici și strigă la noi și noi pare că, mai ales juriștii, mințile juridice sunt și eu crescută la la fel ăă, tindem să fim foarte preciși și să avem toate mecanismele înainte de a lua o decizieși să verificăm în primă instanță, în apel și în recurs.Ăm, din păcate tehnologia și era AI s-ar putea să funcționeze epistemologic, că mă bucur că ați adus acest cuvânt.Deci, deocamdată folosim cuvinte și noțiuni și mecanisme de a raționa din trecut.Cuvintele noastre și termenii noștri sunt neputincioase pentru că încă nici nu-l putem denumi ce urmează să fie și cred că e un efort important să începem să denumim și să ne gândim la mecanisme de prevenție bazate pe acestescenarii posibile.Mulțumesc.
Mulțumim frumos.Foarte multe întrebări.O să ăă, vă rog să interveniți scurt, două-trei minute.Cum să facem invers turul?Așa.
Și eu asta.
Thank you and thank you for many interesting questions and and very interesting interventions by my colleagues here.So, I got a question directly concerning should um, the authorities publish their information that is why they have on on specific interferences.And well, I can't say anything about what I think legislation in Romania should be on that issue.What I can say is that and which we also mentioned in our report is that transparency as well on as to what is going on and what has happened is important for public trust.And we also say that all decisions relating to elections and electoral rights should be reasoned and that decisions regarding the election and election results should not be solely be based on classified information.Uh, so this is a basic legal principle that decisions should be reasoned and I think also decisions coming from the authorities, be them election authorities or the courts, they will have more legitimacy and authority if they are well
reasoned both as in terms of the law and the evidence.I will also comment briefly on on some of the other issues.One is should elections be considered a matter of national security?And in the report the Venice Commission basically says yes, it should.It is a relevant concern.In my personal opinion, I would also say yes, definitely.Now, in my country, Norway, we have a new electoral law and we're now drafting a new law on political parties and national security is at the forefront of both laws.We have even amended our constitution to have emergency rules concerning elections if there's some kind of event, hybrid warfare, natural disasters that will prevent the voters from voting.So, this I think this is very important and I mean, we we consider normally national security to protect our borders against, you know, a foreign attack and so on.
And that is to protect the state and our institutions and our democracy, not only our the people.And election I mean, what are our institutions without the elections?So, they should definitely have a national security
have a national security perspective.But I will make one warning and that concerns false information which was mentioned as well.Um information or statements made in the conduct of elections by natural persons.They are value statements.So if you have rules allowing authorities to strike down on statements that may be considered false, you disagree with, then you are in tricky legal terrain in terms of freedom of speech.And one country who has this the the the system is Poland.They have in their electoral law, according to that law, a judge can strike down false information in during the electoral campaign.And Poland has been found in violation several times by the European Court of Human Rights for ex- for exercising that rule.Uh it's a brilliant topic for master students in law if they want to write a thesis, but that is very dangerous.Uh and then as a law professor, I will say something that is deeply painful and perhaps shocking.
But that is law cannot solve every problem.And so and I you know, I will remind you what all all all the things that Mr.Opikiora said about the advances in technology and the challenges for regulators to keep up with the technological developments.And we get to a point where we also have to ask, should we not should we only be reactive or should we perhaps also be proactive?And that means that we must try to build resilience in our societies We We have to learn to to to question uh videos or or or or information on online.If you see a video where the prime minister is making a shocking or a shocking statement, the your first reaction should be that cannot be true.I need to check the sources.So, source criticism is a societal skill that must be learned very early.And I'm not talking about at university.
I'm talking about early in the school for children.Uh I know that in Norway uh my children, they are taught source criticism already quite early in the school.And I'm not too worried about the younger generation.I'm worried about the older generation, those who are, you know, educated pre-digital.So, I think that being proactive and try to build societal resilience against information disorders, I think that is also something we should keep in mind.Thank you.
Paneliștii răspund că nu există soluții-panaceu și că este nevoie de încredere, transparență și acțiune proactivă. Se insistă pe urmărirea fluxurilor financiare și pe faptul că AI și platformele amplifică riscurile mai ales prin multiplicare.
O să plătesc pur și simplu pentru păcatul de a fi vorbit prea mult, mai ales că nu au fost întrebări adresate mie și atunci o să îi las pe colegii mei să răspundă.
În în ordinea aceasta.Ok?În primul rând, aș vrea să spun așa, cu referire directă la toate întrebările, că eu personal nu cred în soluții de tip panaceu.Asta înseamnă că eu nu cred că putem găsi o soluție doar în cadru legal sau doar într-o anumită lege sau doar într-o anumită acțiune.Eu sunt un instituționalist și cred, așa cum domnul Voicu, dacă nu mă înșel, spunea mai devreme, eu cred că încă mai avem foarte multe resurse pe care nu le-am valorificat la nivelul acestui ecosistem.Cred mmm că o soluție mai la îndemână și mai ieftină, inclusiv financiar, dar nu doar financiar, o soluție mai la îndemână este să găsim un spațiu al încrederii, că tot am discutat despre încredere, în primul rând în acestmediu ăă care descrie structura instituțional electorală.De ce spun acest lucru?Pentru că, așa cum ne-ați auzit și ne-am auzit astăzi în acest panel ăă extrem de bine pregătit, ăă ne-am exprimat fiecare nuanțele particulare cu care putem contribui, lăsând mai mult sau mai puțin deschisă poarta sau ăă fereastra unei
deschideri și a valorificării complementarității.Pentru că, dacă am fi cinstiți, am privi ce soluții putem găsi nu doar într-o anumită instituție sau într-un anumit spațiu administrativ sau decizional, ci în întreg ecosistemul, în întreg mediu.Ăă aici m-am ferit, dar n-am găsit rapid un alt cuvânt, nu doar nu vorbim doar de ce înseamnă mediu pur instituțional, ci de whole of society.Vorbim de felul în care pot participa toți cei care își doresc, simt și au resurse cu care să de în primul rând de knowledge, de pricepere, cu care pot participa.Ăă Nu cred, spuneam mai devreme, asta am vrut să evidențiez prin exemplul pe care l-am dat, nu cred că a merge către ăă eliminarea unor postări, fără AI,
poate fi o soluție.Și aici vreau să să nuanțez un aspect.Nu cred că în viitorul foarte apropiat AI-ul va deveni, nu cred eu, dar mă rog, am o vârstă.Nu cred că AI-ul va deveni un actor, un agent în adevăratul sens al cuvântului în procesul electoral.În schimb, mecanismele pe care le pune la dispoziție AI-ul, împreună cu mecanismele pe care le pun platformele online utilizatorilor rău intenționați sau insuficient informați sau insuficient educați sunt mai nocive prin factorul de multiplicare pe care aceste mecanisme leasigură.Faptul că o opinie, o idee năstrușnică este multiplicată prin aceste mecanisme și ajunge să influențeze o comunitate foarte largă, să determine acțiuni ale unei astfel de comunități foarte largi, aici văd pericolul.Și nu vorbim doar de procesul electoral.Procesul electoral se întâmplă la un anumit interval, dar întreaga noastră societate e afectată în mod constant.Și toate valorile noastre sunt puse la bătaie.
Acum eu și mă limitez cu intervenția, eu am prins copilăria într-un alt sistem.Într-un sistem în care libertatea nu era un drept de-a gata.Eu înțeleg privind ceea ce trăim astăzi, această transformare, înțeleg că valorile trebuie scăzute.Iar acest demers, care nu e unul pur demagogic, înseamnă să fim prezenți.Să fim prezenți, să anticipăm, cum foarte bine spuneați, să vedem perspective nu doar uitându-ne în trecut și căutând să ne zugrăvim imaginea unei instituții sau unei persoane cât să nu intre într-un spațiu al unei anumite, eventual, răspunderi, cisă ne proiectăm pașii știind că instituțiile sunt greoaie și inflexibile.Nu putem să așteptăm să se întâmple ceva, ci trebuie să devenim proactivi.Ori pentru acest lucru eu apreciez că maniera optimă este tocmai aceasta.A deschiderii, a transparenței, a des- a discuției deschise.Și pentru a răspunde punctual în ceea ce privește conținutul ăă folosit cu AI pentru a sprijini un anumit demers sau conținutul nelegal folosit instrumentat prin AI ăă reiterez mai nuanțat ce am spus mai devreme.
Nu cred că problema este acolo.Cred că mai degrabă pentru a ne apăra în mod concret valorile democrației într-un proces electoral trebuie să ne focusăm pe acele aspecte care contează cu adevărat, pe care le putem gestiona.Aici eu văd fluxul financiar, follow the money.Dacă blocăm acele, dacă ne creăm mecanismele prin care să blocăm acele fluxuri în timp real, restulsunt convins că nu vom mai avea evenimente care să ne influențeze atât de rău, așa dramatic.Altfel, dacă nu vom face acest lucru, orice acțiune administrativă va fi o risipă de resurse.Vă mulțumesc.
Se discută despre limitele instituțiilor în a urmări cripto, social media și finanțări ascunse, precum și despre nevoia de profesioniști specializați în analiză de date. Sunt descrise campanii sub radar, micro-targeting-ul și dificultatea de a reglementa rapid noile tactici.
Încep de la ultima întrebare.M- acum vreo 20 de ani, cred, tot într-o universitate începuse ideea de mobile și nu se preda în universitate mobile și lucrând la firmă de IT și doar asta știind să fac că am o arie destul de îngustăcu ce știu să fac dar știu să programez.Și ne-am oferit ca firme, mai multe firme ne-am asociat să mergem la Politehnică, nu de aici, să le predăm în afara orelor de program și aveam mai mulți studenți decât aveau profesorii la clasă pentru că deveneau irelevanți pentrupiață dacă îmi scoteau niște studenți pe care eu nu puteam să-i iau în privat.Și același lucru suntem suntem și în același punct referitor la întrebarea dumneavoastră nu știu dacă știm ce ne trebuie.În mare știm dar în momentul de față
nu știu dacă instituțiile care urmăresc banii au capacitatea să urmărească și zona de cripto și să-mi păstreze niște date pe care eu pot să le analizez.Nu știu dacă instituțiile care urmăresc banii inclusiv din sistemul bancar nu sunt suficient de transparente să ne ajute în demers nu prin amenințări cu datul în judecată.Majoritatea tool-urilor și am testat destul de multe care urmăresc partea de social media de fapt adună informația din social media, o importă în tool-ul respectiv ca să se poată juca o persoană cu tool-ul respectiv dar în final nupot să spui că tool-ul respectiv mi-a dat că anumite postări sau anumit trend este un comportament care nu este uman sau este coordonat sau până la urmă tot decizia va fi umană.Orice am face noi ori stabilim la nivel de legislație că tot ce dă tool-ul respectiv și niște instituții vor trebui să testeze multe tool-uri tot ce dă tool-ul respectiv considerăm că este lege automat eliminăm tot sau propunem platformele
să elimine tot dar este foarte complicat la nivel financiar nici nu știu ce ne așteaptă anul viitor.Vă spun sincer, în condițiile în care și anul trecut, în momentul în care am cerut o sumă de bani pentru a avea mentenanță și suport de la producător, producător internațional, ne au întrebat cu jumătate de gură, dar nuse poate jumătate?
Poți să te duci să-ți iei o mașină fără roți, dar scopul e să meargă.Dar, credeți-mă, facem un șpagat.N-aveți idee, cred că nu vă imaginați ce înseamnă să lucrezi Am lucrat în privat.Și vin din privat.
Și se fac niște eforturi considerabile, folosim multe tururi free, open source și încercăm să le redefinim noi.Și suntem într-un punct în care eu sunt un promotor al sistemului, de exemplu, în Franța sau în Marea Britanie.Care are gest care este foarte ok ce se întâmplă acolo.Nu aducem în fiecare instituție și-l iei pe șofer, registratură sau ce mai iei să creezi un nou departament de luptă.Mai bine aduc profesioniști care știu să facă analiză de date, creez o instituție care ulterior va livra tuturor instituțiilor pe fiecare bucată, că este pe zonă financiară, că e zonă electorală, că e zonă medicală, toate trendurile, toate narativelela care există acest potențial să se ducă într-un punct care să degenereze.Dacă ne apucăm noi să facem un heirup, cum am făcut un heirup după '90 cu marketingul în care au câțiva profesori au tradus două cărți și predau marketing, dar ei n-aveau idee ce înseamnă marketing, dar predau marketing.
Și au tradus două cărți, vom ajunge tot acolo.Din păcate, da, legislație nu avem, putem să facem mai mult cu legislația actuală, dar asta înseamnă, eu ca să fac o achiziție trebuie să am o justificare.Eu dacă spun cuiva că vreau să urmăresc între două alegeri niște trenduri și modul cum se plimbă niște bani, nu e legal justificat.E ca o curiozitate de a mea, o consider o curiozitate, nu o chestiune legală.Și aici există pericolul de a înțelege și aduce toate instituțiile într-un punct de la Curtea de Conturi, absolut tot, de această necesitate și în ne va lovi.Eu sunt convins de asta.V-am spus, dacă 12 luni înainte de alegeri, sau hai să spunem un an, suntem Avem alegeri în 2028, să zicem că 2027, tot anul, absolut tot anul, niște partide sau niște persoane plătesc niște influenceri cu o sumă câtsă fie sub radar în fiecare lună, timp de un an.
Șase luni după 2027 nu se întâmplă nimic și avem în toamnă alegerile parlamentare.Și atunci influencerii încep să livreze.Tu te uiți în anul respectiv, n-o să vezi absolut nimic, pentru că tu nu te-ai uitat și în doi ani, că timp de doi ani acei influenceri au primit bani.Ca să facă anumite lucruri, e suficient o singură postare, două, trei zile înainte de alegeri și impactul poate să fie Vă spun la parlamentare, impactul înseamnă a avea mai multe mandate sau mai puține, că vorbim de 16 zecimale.Calculele pe care le fac eu când repartizez mandatele sunt la 16 zecimale.Câteva zecimale fac ca într-un județ un partid să ia un mandat de parlamentar sau nu.Și la referitor la întrebarea dumneavoastră, nu, nu există șansa să fim irelevanți, vă spun sigur că suntem relevanți în ceea ce facem.Partea de social media în alegeri este o chestiune nișată față de toată activitatea pe care o facem noi în mod normal.
Ă Și acuma, atacuri, nu cred că există infrastructură mai atacată decât cea de alegeri.Vă spun din experiență și ce discutam cu alte state la nivel de Uniune Europeană, vă spun că nu există infrastructură mai atacată sau o dorință de adistorsiona un mesaj decât este în alegere referitor la politicieni și discursul lor.Într-adevăr, dacă vine un parlamentar, un viitor parlamentar și spune că urmează să-ți facă, să se asfalteze o stradă, aș putea să spun, vă spun că este inducerea în eroare.Pentru că un parlamentar nu poate să te asfalteze, decât primarul poate să te asfalteze.Dar am agreat atât de mult acest comportament încât ni se pare normal.Și l-am acceptat.Teoretic, în online asta ar fi dezinformare, fake news.În realitate se întâmplă și nu-i fake news și am acceptat toată chestiunea asta atâția ani.Și vă spun că nu am o soluție.
Trenduri pot Trendul viitor, vă spun, va fi cripto, plata din cripto prin portofele virtuale, în blockchain, care vor dispărea imediat și vor fi campanii scurte.Uitați de campaniile în care cineva face milioane de vizualizări.Acuma se vor strânge din bucăți mici.Vor fi bucăți mici care vor targeta niște zone atât de punctuale, un micro-targeting atât de corect făcut, atât în zona dincolo de religie și de mâncare sănătoasă, de Covid, de vor apărea, raportat la bugetul care se anunță, atâteainegalități și inechități sociale încât va fi atât de ușor să targetezi supărarea și frustrarea populației încât nici nu știu dacă ai nevoie, există persoane care, domnul judecător, cred că știe, fiind fost judecător, care sunt dispuse să meargă laînchisoare comițând niște infracțiuni, deci știu din start că comițând acea infracțiune vor merge.Dar o chestiune care nu este reglementată.Vă mulțumesc.
Se explică faptul că AEP nu poate obține codul sursă al platformelor, iar accesul la date este reglementat strict. Este prezentat toolbox-ul FIMI și rolul complementar al autorităților, societății civile și jurnalismului independent.
Mulțumesc mult, Ovidiu.Foarte scurt, sunt total de acord cu domnul judecător, legislația are nevoie de îmbunătățire constantă și credem că în zona asta trebuie lucrat foarte mult.Aș vrea să răspund numai punctual unei întrebări puse de un mai tânăr participant legat de codul sursă.Codul sursă, după cum știți probabil, este un regim proprietar al platformei online.Codul sursă nu se dă pe mâna autorităților publice doar pentru că autoritate publică este înființată prin lege.Codul sursă este foarte, foarte bine păzit de o armată de avocați din spatele platformei online și nu îți dă nimic.Singurele entități care pot cere niște informații niște informații am spus sunt DSC de stabilire, în cazul nostru pentru platformele foarte mari este coordonatorul serviciilor digitale din Irlanda, Comisiunea Amin, sau Comisia Europeană care poate să ceară date.Poate să ceară informații din interiorul platformei, dar nici ele măcar nu vor primi codul sursă.
Prin urmare, întrebarea adresată AEP-ului, dacă AEP infrastructura IT a AEP-ului este relevantă în acest context.Este puțin ne ne să spunem neprincipială pusă problema asta pentru că nu va avea niciodată AEP-ul codul sursă.În ce privește FIMI Citizen, dacă este o evaluare cu privire la necesarul autorităților naționale în context de alegeri.Aici aș vrea să aduc la masa discuției toolbox-ul FIMI.Recomand tuturor celor prezenți aici să meargă după întâlnirea noastră să scrie în Google FIMI toolbox al doilea raport al Serviciului European de Acțiune Externă, pagina 13 și o să vedeți acolo o foarte frumoasă prezentare grafică care arată setulde instrumente cu care se poate lupta împotriva a ceea ce înseamnă FIMI.DSA Polaz Regulation, EMFA, societatea civilă, jurnalismul independent, toate aceste elemente contribuie împreună la combaterea a ceea ce înseamnă FIMI.Nu poate exista doar un răspuns din partea unei autorități publice sau a unor autorități publice, că altfel ne trezim cu Ministerul adevărului aici în față și noi am avut chestiunea asta vreo 50 de ani și nu ne mai
dorim așa ceva.De asta e foarte important să avem la masa discuției și societatea civilă.Evident, tot timpul societatea civilă va fi limitată de resursele limitate pe care le are.Pe de altă parte, și cu asta închid, autoritățile publice sunt create prin legi ca o reacție.Reacția să răspundă la ceva.Prin urmare, în ADN-ul lor va exista tot timpul o încetineală în răspuns față de rapiditatea cu care se mișcă o organizație mai mică.Dar tot timpul trebuie balansate cele două și vă mulțumesc mult de tot.
Ultimele intervenții cer mai multă prevenție, clarificarea competențelor instituționale și publicarea datelor despre finanțarea campaniilor. Se discută despre sancțiuni proporționale, despre investigarea rețelelor mari și despre necesitatea de a evita criminalizarea excesivă.
Gata.
Mulțumim frumos.Doamna Pîrvu.
Doar două chestii că știu că e foarte târziu.Am unu.Legat de ceea ce mă rog, ar trebui să se întâmple la la nivel instituțional, cred că față de cum s-au întâmplat lucrurile mă rog, 2024 și după, și eu aș pune accentul pe prevenție ce ce menționați mai devremeși cred că s-au făcut niște pași inclusiv știu că au fost discuții la nivel instituțional, inclusiv și noi am încercat mai multe organizații, inclusiv prin discuții cu ANCOM, cu APADOR-CH și așa mai departe, măcar să înțelegem cine facece.Dar nu numai în perioada alegerilor.Acuma, din punctul meu de vedere, perioada alegerilor nu e foarte clară pentru că am avut OUG 1 din 2025 pe care la apropo l-am criticat foarte tare și care cred că a fost foarte ineficient, de fapt.Dar practic, în momentul ăsta nu e foarte clar cine face ce în perioada electorală.
BEC-ul ce face, se mai ocupă sau nu se mai ocupă de plângerile legate de de marile platforme.Deci cred că trebuie să avem o discuție despre cine face ce în perioada electorală, în primul rând.Ăă Doi, ăă aș prefera să văd prevenție, să nu ajungem iarăși la discuții despre anulare, ceea ce, mă rog, sper să nu se mai întâmple niciodată, dar ăă dar să știm, vorba ăă vorba poetului, să știm și noicine face ce, adică ăă cred că deși înțeleg că activitatea unor instituții, mă rog, nu ar trebui să fie foarte transparentă, să zicem, dar ar trebui să înțelegem că măcar cineva să se uite și la ce se uită,ăă pentru că altfel înseamnă că nu se uită nimeni la nimic și iar ajungem în în niște blocaje.Ăă Apropo de modificări legislative, da, eu cred că trebuie, sunt niște chestiuni esențiale care trebuie să se întâmple.
Vă dau un exemplu că zicem de cripto și nu știu ce, dar noi nu știm cine finanțează campaniile în România, adică noi nu avem informație publică despre finanțatorii campaniilor din România, o chestie minimă.Ăă Ăă, m m m Apropo de cripto, părerea mea că ar trebui interzis și vedem că în UK se întâmplă chestia asta ca ca urmare a diverselor finanțări ilegale care au care au avut loc.Ăă și cred că investigații se pot face și în timpul campaniei, că ziceați că se trimit rapoartele 30 de zile după.Da, bun, a a a avem legislația asta care nu e foarte modernă, ca să îi zic așa, dar pe de altă parte investigații Nu oprește nimic AEP-ul să facă investigații în timpul campaniei.Ăă, clar trebuie mai multă capacitate, pentru că cu o mână de oameni nu poți să investighezi, clar trebuie colaborare interinstituțională.Ăă, și vă dau exemplu mă rog, s-a și scris despre asta și noi am identificat în timpul campaniei din 2025, a fost o campanie pe Facebook de 200000 de euro și nimeni n-a fost sancționat, adică cred că asta
este o chestiune ăă care ăă Asta a fost la vedere, nu mai zic de trandafir pe TikTok și alte chestii.Ăă, și legat de sancțiuni În primul rând cred că sancțiunile pe anumite zone, inclusiv financiare, trebuie crescute, pentru că nu cred că sunt proporționale în momentul ăsta, dar cred că trebuie să fim atenți aici un pic cu cesancționăm, apropo de nu știu, adevăr, dacă vreți, cine spune adevărul, pentru că riscăm să cădem în, cum spuneați mai devreme, într-o într-o pe o linie foarte gri.Și nu cred că ar trebui să criminalizăm totul, adică nu cred că toți ar trebui să fie Dacă am avea mai multă prevenție, poate scăpăm de o parte din problemă, dar în principiu cred că autoritățile e clar căn-au n-au destulă capacitate să facă față la toate chestiile astea.Deci cred că trebuie gândit proporțional.Nu te duci după fiecare post să-l dai jos, pentru că n-are sens.
Adică au fost, apropo, cât?50.000 sau cât de plângeri în timpul campaniei.E imposibil să faci chestia asta.Te duci după rețelele mari.Te duci acolo unde vezi că se bagă bani.Te duci acolo unde Apropo, firmele de consultanță, poate ar fi bine să ne uităm un pic la ele, pentru că cine face campanii?Că nu cred că și face partidul singur E o piață care poate la care poate ar trebui să ne uităm cu mai mare atenție.Cum se cheltuie subvențiile?Adică cred că sunt niște lucruri pe care dacă le punem cap la cap, am putea să prevenim să ajungem să nu ajungem de fapt să băgăm oameni la închisoare cu duiumul, pentru că nu cred că asta vrem săbăgăm pe toată lumea la închisoare.Mulțumesc.
Moderatorul închide dezbaterea, mulțumește participanților și subliniază caracterul interdisciplinar al panelului. Se transmite ideea că discuția este doar începutul unui dialog mai amplu despre alegeri și tehnologie.
Mulțumim frumos.Deocamdată adevărul e că deocamdată n-am băgat pe nimeni, ca să zic așa, dacă e să fim onești, după alegerile din din România, dar astea fiind spuse, mulțumesc tuturor participanților la la panel.A fost un panel interdisciplinar, în bună tradiție a Comisiei de la Veneția, care la origine trebuia să fie formată nu doar din juriști, ci și din politici.Ne-am întâlnit astăzi și cred că este un început de de dialog în jurul unor teme menite să ne preocupe în anii următori și vă mulțumesc mult că ați fost și vom continua și cu alte ocazii, sper.Mulțumesc frumos și organizatorilor.O seară plăcută tuturor.